A FI SAU A NU FI… VEGETARIAN

Vegetarianismul sau amenintarea de a trai vesnic

de Valentina Dan, MPH

Dramaturgul George Bernard Shaw (1856-1950) descria odata sfatul medicului personal atunci cand i-a facut cunoscuta hotararea sa de a elimina carnea din alimentatie. Medicul s-a grabit sa-l previna pe tanarul scriitor de atunci ca, daca va continua cu incapatanarea aceasta, isi va da duhul curand, din cauza malnutritiei. „Mai bine mor, decat sa mai pun in gura o bucata de cadavru…”, a fost replica mucalita a lui Shaw. Iata ce spunea el, pe un ton ironic, atunci cand, peste ani, implinea 85 de ani: „Ma apropii de varsta de 85 de ani si inca lucrez, la fel de intens cum am facut-o intotdeauna. Am trait destul de mult si acum as incerca sa mor, dar pur si simplu nu pot. Stiu ca un singur gratar de porc m-ar termina, dar nu ma pot hotari sa-l inghit. Sunt amenintat sa traiesc vesnic – acesta este singurul dezavantaj al vegetarianismului”.

Nu stim pe ce considerente si-a bazat Shaw decizia sa de a deveni vegetarian, intr-un timp in care aceasta orientare era atat de lipsita de popu­laritate, insa inclin sa cred ca sanatatea trupului si a spiritului, elemen­te vitale creatiei, au cantarit mult in balanta.

De fapt, sanatatea este principalul motiv, enuntat de vegetarienii din lumea intreaga, pentru care ei s-au decis la schimbare, in favoarea dietei vegetariene. Cu un secol in urma, Albert Einstein afirma: „Nimic nu va aduce un beneficiu mai mare in sanatatea rasei umane si nu va creste sansele perpetuarii vietii pe pamant, decat orientarea spre dieta vegetariana”.

Datele stiintifice actuale confirma acest adevar. Sapte din zece compatrioti de-ai nostri mor inainte de vreme, din cauza uneia din urmatoarele trei tipuri de boli ucigase: boli­le cardiace, cancerul si accidentul vascular cerebral.

O alimentatie complet vegetariana poate preveni cu pana la 90% accidentele vasculare cerebrale si cu pana la 97% infarctul miocardic. Riscul de a se imbolnavi de cancer de prostata, san, sau colon este de 4 ori mai redus in cazul vegetarienilor puri, fata de cei ce con­suma zilnic carne, lapte, branza, oua. Diabetul, obezi­tatea, osteoporoza, hipertensiunea si bolile vezicii biliare sunt, de asemenea, aproape inexistente la vegetari­eni, in comparatie cu omnivorii.

In contextul romanesc, hotararea de a deveni vegetarian nu este una usoara, pentru ca ea vine in total dezacord cu traditia si arta culinara ro­maneasca. Mark Twain, celebrul scriitor american, si  el vegetarian, spunea odata: “Este mai usor sa schimbi religia unui popor, decat sa-i schimbi dieta… si cred ca avea dreptate. Mai mult decat oricare alt mod de socializare, masa, cu bu­catele ei alese, este legata de familie, de prieteni, de evenimente deosebite din viata, de amintiri dragi.

V-ati gandit vreodata, de ce oare o anumita man­care pregatita de mama, pe care o mancam cu atata placere cand eram copii, nu mai are acelasi gust acum, cand suntem adulti, chiar daca reteta este urmata intocmai?

Pentru ca mancarea aceea preferata a devenit un simbol al acelui timp de vis – copilaria – care s-a dus, pentru a nu se mai intoarce niciodata…

Ceea ce complica si mai mult lucrurile este fap­tul ca foarte multi dintre noi considera dieta vegeta­riana ca o dieta de regim, restrictiva, fara prea multa varietate si cred ca un meniu vegetarian este neapetisant, greu de preparat si la fel de greu de in­gurgitat.

Lucrul acesta este cat se poate de fals!

In weekend-ul trecut, eram la Medias, la sarbatorirea nuntii unor prieteni. O nunta ca-n povesti. Masa era plina cu delicatese: fructe de tot soiul; bucate alese din legume, zarzavaturi, nuci si alune si sucuri naturale cu pulpa de fructe, aromate si delicioase.

V-am dezamagit cumva?

Poate ca era bine sa va fi spus de la inceput ca nu m-am referit la povestea cu Fat Frumos si Ileana Cosanzeana, ci la povestea Evei si a lui Adam…

Sabloanele pot fi schimbate! Traditiile pot sa primeasca un alt curs, pot fi reorientate, mai ales atunci cand este in joc nu numai sanatatea noastra, ci si viata. Cineva trebuie sa aiba curajul de a incepe. Veniti cu noi! 

  • Reduce tesutul adipos,
  • Accelereaza procesul de ardere metabolica,
  • Reduce apetitul,
  • Faciliteaza extractia grasimilor din tesuturi si eliminarea lor,
  • Suprima eficient pofta de mancare,
  • Curatare si detoxifiere la nivel intestinal,
  • Trateaza constipatia.

VEGETALE SAU CARNE?

In conceptia yoghina si in cea a unor religii, alimentatia echilibrata lacto-vegetariana din care s-a exclus carnea va determina in timp o stare de sanatate excelenta. Suntem in mare masura ceea ce mancam, ne invata stiinta yoghina. Delicioasele preparate pe care le inghitim cu pofta se regasesc, in final, mai mult sau mai putin transformate, continuand apoi sa existe un timp, in fiecare din celulele noastre, influentandu-ne nu numai sanatatea, ci si modul de a gandi si trairile spirituale.

Cu mii de ani in urma, inteleptii yoghini au realizat imensa importanta a hranei vegetariene pentru sanatate, remarcand totodata efectele sale multiple atat asupra vitalitatii si regenerarii corpului cat si asupra mentalului.

Cercetarile au pus in evidenta faptul ca anatomia omului nu este carnivora, deoarece sistemul digestiv uman e adaptat pentru digestia fructelor, oleaginoaselor, cerealelor si legumelor. Intocmai ca la maimutele antropoide, lungimea intestinelor la om totalizeaza aproximativ de 12 ori lungimea corpului, ceea ce face evidenta digestia inceata a legumelor si fructelor.

Intr-un articol publicat de curand in revista americana Medical Counterpoint, Williams Collins scrie: „Omul este inzestrat in mod evident cu o dentitie care se aseamana mai mult cu cea a erbivorelor decat cu dentitia carnivorelor: animalele erbivore au incisivii ascutiti, pentru a reteza iarba, molarii cu suprafata plata pentru a zdrobi legumele si fructele, iar caninii scurti si rotunjiti, inapti sa striveasca sau sa sfasie carnea.”

Carnivorele au o capacitate aproape nelimitata de a asimila grasimile saturate de colesterol. Cainii de exemplu, pot consuma 250 g de unt, impreuna cu ratia lor de carne obisnuita, fara sa apara nici cea mai mica schimbare in arterele lor. Aceasta cantitate de colesterol este de aproximativ 100 de ori mai mare decat cea din regimul nostru alimentar obisnuit.

La iepuri, se inregistreaza o schimbare uimitoare a peretilor arteriali la o marire cu numai 2g pe zi a cantitatii de colesterol. Eschimosii, care traiesc preponderent cu carne, imbatranesc foarte repede, avand o medie de viata de numai 27 de ani si jumatate. Kirghizii, trib nomad din Rusia Orientala, al caror regim se compune preponderent din carne, imbatranesc la randul lor prematur si mor destul de repede, nedepasind cel mai adesea varsta de 40 de ani.

In carnea animalelor ucise se genereaza mari cantitati de toxine, cum ar fi acidul uric, fapt explicabil prin schimbarile biochimice produse in timpul agoniei animalelor terifiate, care se zbat pentru a-si salva viata. Una din problemele cele mai grave ale secolului nostru este cancerul. Se cunoaste deja ca pericolul aparitiei acestei boli este mult mai crescut la persoanele consumatoare de carne. Unul dintre motivele care favorizeaza aparitia bolii canceroase este si faptul ca astazi, industria alimentara, pentru a impiedica degradarea rapida a carnii si a o face sa para rosie si cu un aspect proaspat mai mult timp, foloseste in mod curent nitrati si alti conservanti artificiali, care afecteaza in timp sanatatea omului.

Grasimile animale, cum ar fi colesterolul, se depun pe peretii vaselor sanguine si, pe masura ce persoana care consuma carne imbatraneste, diametrul acestor vase se micsoreaza. Presiunea asupra inimii creste, rezultand o vulnerabilitate cardiaca si o crestere a tensiunii arteriale. In societatea noastra, una din doua persoane consumatoare de carne va fi atinsa de o maladie cardiaca sau vasculara, in timp ce aceleasi boli sunt practic necunoscute in randul vegetarienilor sau in tarile in care consumul de carne este foarte scazut.

Spre deosebire de plante, care au o membrana celulara rigida si un sistem circulator simplu, celulele animale mor repede atunci cand circulatia sangelui este oprita. Imediat ce viata inceteaza, proteinele animale se coaguleaza si incep sa secrete enzime autodistructive. Astfel, se formeaza o noua substanta, numita ptomaina. Carnea si pestele se descompun si putrezesc rapid. Putrefactia si inmultirea bacteriilor incep aproape imediat dupa moartea animalului. De aceea, obisnuinta de a consuma carne creeaza otravuri violente in colon si imbatraneste prematur tractul intestinal.

Este carnivorismul un obicei moral si uman?

In epoca de inceput a crestinismului, numeroase grupari religioase si spirituale au propovaduit regimul vegetarian, recunoscand caracterul sacru al intregii vieti si necesitatea de a trai fara a provoca suferinta. Acestea s-au opus consumului de carne, considerandu-l un obicei barbar si daunator sanatatii.

Oricine a vizitat un abator stie bine ca animalele sufera foarte mult inaintea si in timpul taierii. Filozoful indian Sri Aurobindo explica principiul enuntat de Mahatma Gandhi (ahimsa) de a nu face niciun rau fiintelor vii, ceea ce inseamna ca alimentele noastre trebuie, pe cat posibil, sa fie alese dintre creaturile vii la care manifestarea constiintei este cat mai redusa.

Prin urmare, atata timp cat avem la dispozitie in cantitate suficienta legume, fructe, cereale si diferite produse lactate, animalele nu au de ce sa fie omorate pentru a ne asigura noua hrana.

A modifica un regim bazat numai pe carne cu un regim lacto-vegetarian, compus din hrana vie, proaspata, pura si hranitoare este mai usor decat ne-am imagina. Sunt o multime de specialitati lacto-vegetariene savuroase, cu un bogat continut nutritiv pe care nu am avut ocazia pana acum sa le gustam, pentru ca ne-a lipsit informatia, am mostenit obiceiuri si am fost conditionati de prejudecati.

Multi sunt chiar foarte uimiti sa descopere mancaruri bogate in proteine, preparate numai pe baza de ingrediente vegetale. Sanatatea radianta ce va rezulta destul de repede nu va fi doar fizica. Vom capata o evidenta bucurie in a pune in actiune idei umanitare si, odata cu aceasta, vom resimti bunatatea coplesitoare ce emana din starea noastra permanenta de iubire, care va fi transmisa tuturor fiintelor din jurul nostru. Vegetarianismul poate fi justificat medical, biologic, psihic, moral si spiritual. Este demn de retinut ca nu exista niciun argument stiintific valabil impotriva lui.

Vegetarianismul

In goana actuala dupa vitamine si minerale, este imposibil sa nu fi intalnit diferitele tipologii ale conceptului de vegetarianism: veganii, lacto-ovo-vegetarienii, lacto-vegetarienii, ovo-vegetarienii, naturistii, fructarienii, pesco-vegetarienii, polo-vegetarienii.

Termenul de vegetarian poate sa faca referire la dieta veganilor (vegetarienii puri/stricti, care exclud consumarea oricarui produs animal si evita pana si purtarea hainelor confectionate din acest tip de produse), sau poate insemna o dieta ovo-lacto-vegetariana (vegetarienii care nu consuma carne, dar accepta laptele si ouale).

Semivegetarian e termenul ce defineste o persoana care nu consuma porc, vita, oaie, vanat, dar accepta pestele (pesco-vegetarieni) sau carnea de pui (polo-vegetarieni). Asadar, atata vreme cat vor exista interferente intre omnivori si vegetarieni, nu vom putea da o definitie clara a ceea ce inseamna sa fii vegetarian. Dar trebuie sa stim ca o dieta vegetariana echilibrata si diversificata poate asigura necesarul de nutrienti de care are nevoie organismul si ca exista dovezi stiintifice care atesta faptul ca un vegetarian e cu mult mai sanatos decat o persoana care consuma carne.

Notiunea de vegetarian apare pentru prima data la filozoful grec Pitagora, care considera vegetarianismul conditia esentiala pentru o viata armonioasa, prin abtinerea de la orice fel de carne. Termenul provine din latinescul „vegetus”, care inseamna „proaspat, sanatos si activ”. De la Pitagora si pana in prezent, sensul a cunoscut cateva modificari si diviziuni dar, in general, conceptul a ramas acelasi. Astfel, un vegetarian adevarat isi alcatuieste o dieta in care introduce numai cereale, leguminoase, nuci, alune, seminte, fructe, cu sau fara produse lactate si oua.

Un vegetarian nu mananca niciun fel de carne, fie ea peste, pasare, vanat, crustaceu sau molusca. Asadar, conceptul de vegetarianism se subscrie unei diete compuse din mancaruri pe baza de plante, suplimentata de unii cu oua si/sau produse lactate. In anul 1847, participantii la primul Congres al Societatii Vegetariene din Anglia au definit vegetarianul ca o persoana care refuza sa consume orice fel de carne.

Superioritatea regimului ovo-lacto-vegetarian

In conditiile unui trend naturist si promovarii intense a unui stil de viata sanatos, care au luat amploare in ultimii ani, regimul ovo-lacto-vegetarian este pe val. Dincolo de moft, moda sau ratiuni estetice, studii stiintifice, exemple de netagaduit ale unor grupuri semnificative de oameni ce urmeaza un astfel de regim, recuperari miraculoase dupa boli grave si chiar exemple individuale celebre investesc acest mod de viata cu calitati de exceptie, situandu-l cu mult peste alimentatia bazata pe carne.

In ce consta alimentatia ovo-lacto-vegetariana

Alimentatia ovo-lacto-vegetariana, spre deosebire de cea exclusiv vegetariana, admite, pe langa produsele vegetale, consumul unor produse de natura animala, respectiv lapte si oua in cantitati mici. Adeptii acestui tip de vegetarianism afirma ca, nefiind atat de restrictiv ca cel 100%, asigura organismului, pe langa necesarul nutritiv, si varietate. Ca derivate ale acestui regim, exista si alimentatia ovo-vegetariana, care exclude laptele (intalnita la cei cu intoleranta lactica) si alimentatia lacto-vegetariana, in care nu este permis consumul de oua.

De ce sa excludem carnea

Exista persoane care exclud carnea din alimentatie din considerente morale sau religioase. Dincolo de aceste aspecte, acest obicei nu este nicidecum unul nociv pentru organism, asa cum incearca in mod eronat unii consumatori impatimiti de carne sa convinga, ci chiar dimpotriva. Proteinele din carne sunt suplinite cu usurinta prin consumul de produse lactate si oua. Din cauza continutului ridicat in grasimi, implicit acizi grasi saturati, carnea determina o crestere a nivelului de colesterol in sange, ingreunand circulatia sanguina si functionarea normala a inimii. Din aceste considerente, trebuie limitat si consumul anumitor produse lactate, cum ar fi untul sau laptele gras.

De retinut ca in alimentatia ovo-lacto-vegetariana, baza este constituita din vegetale, fructe si legume, celelalte produse fiind consumate cu moderatie. Reamintim ca dentitia si aparatul digestiv uman sunt adaptate mai degraba unei alimentatii vegetariene, lucru care a ramas neschimbat in timp, in ciuda includerii masive a carnurilor in alimentatie. Din incalcarea frapanta a acestui dat natural, deriva multe consecinte nefaste asupra organismului si se creeaza mediul propice dezvoltarii unor boli moderne, precum obezitatea sau cancerul.

Avantajele alimentatiei vegetariene

Nenumarate studii stiintifice au demonstrat fara drept de apel superioritatea si beneficiile unui stil de viata bazat pe alimente provenite din regnul vegetal, comparativ cu cel in care se consuma zilnic, sau in mod obisnuit, preparate din carne.

Riscul de cancer scade in randul persoanelor care urmeaza o dieta vegetariana. Un studiu recent, publicat in American Journal of Clinical Nutrition a demonstrat o reducere considerabila a imbolnavirilor de cancer in randul consumatorilor de produse vegetale, comparativ cu cei care consumau carne. Se precizeaza insa ca si in randul celor ce au inclus numai peste (ca reprezentant al produselor carnivore) in alimentatie s-au obtinut rezultate bune. Acestea pot fi explicate, intre altele, prin continutul abundent in fibre vegetale si caroten al dietei vegetariene, substante care protejeaza impotriva cancerului si care lipsesc total din carne.

– Numeroase studii publicate de catre Organizatia Mondiala a Sanatatii demonstreaza ca dieta vegetariana previne bolile cardiovasculare. Singura diferenta dintre grupurile analizate este consumul de carne, stilul de viata fiind, de altfel, asemanator. Asadar, consumul de carne poate fi considerat raspunzator de cresterea riscului de infarct miocardic sau de ateroscleroza.

– Femeile care urmeaza un regim vegetarian prezinta un risc scazut de a suferi de osteoporoza, in comparatie cu cele care consuma cu regularitate carne. Se pare ca un consum ridicat de grasimi animale determina o eliminare semnificativa a calciului prin urina.

 Vegetarianismul in diferite tari

  • In SUA, vegetarianismul este sinonim cu ovo-lacto-vegetarianismul;
  • Se spune ca Marea Britanie este „paradisul veganilor”;
  • In Germania, confuzia dintre vegetarianism si pesco/polo-vegetarianism este des intalnita;
  • In Australia, in lista de ingrediente a produselor alimentare nu este obligatoriu sa se precizeze daca aromele utilizate sunt de origine animala sau nu, prin urmare vegetarienilor le este foarte greu sa deosebeasca produsele corespunzatoare lor;
  • In Asia, ca turist, nu-i usor sa gasesti preparate vegetariene. Cand vine vorba de mancatul in oras, oferta e foarte saraca pentru un vegan, care nu va putea alege decat orez alb si legume;
  • In Japonia, vegetarienii sunt o raritate, deoarece pretul fructelor si legumelor este foarte mare; asadar, daca in Europa iesi mai ieftin devenind vegetarian, in Japonia nu prea iti poti permite;
  • Indonezia este ideala pentru un vegetarian pentru ca este foarte bogata in fructe tropicale;
  • In India exista un numar insemnat de vegetarieni, astfel incat procurarea alimentelor corespunzatoare nu reprezinta o problema.

Stiati ca…

  • Vegetarianismul era apreciat de filozofii Greciei Antice.
  • Vegetarianismul era modul de viata al lui Mahatma Gandhi (parintele independentei Indiei si initiatorul miscarilor de revolta nonviolente); a scris numeroase texte pe aceasta tema.
  • In 1945, sondajele aratau ca in Anglia existau aproximativ 100.000 vegetarieni. In prezent, s-a ajuns la 10.000.000 persoane care au adoptat acest tip de dieta.
  • In lunga lista a vegetarienilor celebri se numara: Confucius, Socrate, Plutarh, Platon, Virgiliu, Horatiu, Ovidiu, Epicur, Leonardo da Vinci, Voltaire, Charles Darwin, William Shakespeare, Isaac Newton, Carl von Linné, Jean Jacques Rousseau, Blaise Pascal, Thomas Edison, Nikola Tesla, Mark Twain, George Washington, Benjamin Franklin, Franz Kafka, Richard Wagner, Lev Tolstoi, Lord Byron, Claudia Cardinale, Brad Pitt, Prince, Drew Barrymore, Kim Basinger, Alicia Silverstone, Alec Baldwin, Jerry Seinfeld, Robert Redford, Richard Gere, Pierce Brosnan, Woody Harrelson, Samuel L. Jackson, Peter Sellers, Dustin Hoffman, David Duchovny, Larry Hagman.

Postat de Marius Diaconu proprietarul site-ului La Slabit