de Art Baker, autorul cartii Gateste mai putin, simte-te mai bine!

Erbivorele (animalele care pasc: bizonii, iepurii, caii, oile, caprele, cerbii, girafele) sunt inzestrate de natura pentru o hranire exclusiv cu frunze si iarba.

Granivorele (pasarile) prospera datorita semintelor diverselor plante.

Carnivorele (pisicile, leii, tigrii, lupii) se hranesc cu carne cruda, dar nici ele nu pot prospera cu o dieta bazata exclusiv pe carne.

Frugivorele (maimutele) traiesc bine cu fructe, vegetale suculente, radacini, muguri, nuci si seminte.

Omnivorele (porcii mistreti, ursii, ratonii) prospera hranindu-se cu toate tipurile de hrana cruda. Insectivorele (amfibienii) se hranesc cu insecte.

Aceste tipuri de hrana, la care s-au adaptat din punct de vedere biologic speciile, sunt cele considerate ca derivand din suma totala a mostenirii lor biologice in milioane de ani de evolutie. Sa dam cateva exemple: Ursul koala este adaptat sa manance numai o anumita varietate de frunze (de eucalipt) si nu bea apa. Gatul lung ii permite girafei sa se hraneasca cu frunzisul copacilor. Ghearele si coltii ii permit tigrului sa ucida si sa sfasie prada. Vederea excelenta si ghearele puternice il fac pe vultur un pradator de temut pentru vanatul de la sol. Carnivorele s-au adaptat sa manance alte animale. Non-carnivorele s-au adaptat sa manance hrana vegetala. Mai mult decat orice, hrana determina trasaturile si caracteristicile  creaturilor respective.

OAMENII NU SUNT O EXCEPTIE

Este o premisa de baza a naturii ca oamenii, la fel ca si celelalte creaturi, sa aiba toate conditiile si produsele necesare pentru a-si sustine viata si sanatatea. Speciile din natura isi restrictioneaza instinctiv hrana la o varietate limitata, la care sunt adaptate in mod specific. Ar trebui sa tragem concluzia ca si oamenii ar avea tendinta sa se hraneasca doar cu acele alimente fata de care sunt adaptati din punct de vedere fiziologic, pentru a trai in parametri optimi. Specia umana ar trebui sa fie studiata ca membra ai intregii comunitati biologice a Terrei si sa fie comparata din punct de vedere anatomic si fiziologic cu alte specii, pentru a ne lamuri asupra adevaratelor ei cerinte alimentare. Cand analizam caracterul anatomiei si fiziologiei umane in legatura cu dieta noastra naturala, trebuie sa o facem in contextul natural, si nu in mediul artificial al vietii moderne. Astfel, hrana noastra naturala ar trebui sa fie in concordanta cu inzestrarile noastre fiziologice, si nu cea pentru care am dobandit gust sau convingeri.

DETERMINAREA HRANEI NOASTRE NATURALE NU ESTE O CHESTIUNE DE CREDINTA

Traditia si popularitatea sunt modurile cele mai nefericite pentru a determina o dieta adecvata. Schimbarile in mediul nostru inconjurator nu ne modifica si adaptarile biologice, structura interna, sau nevoile naturale, pentru a instaura starea optima. De-a lungul anilor, adaptarile biologice au fost determinate de stres si de necesitati. Ele se dezvolta lent, necesitand perioade de timp extrem de lungi pentru a se stabiliza. Mediul nostru puternic industrializat initiaza mai degraba adaptari sau ajustari sociale, decat schimbari fiziologice sau anatomice. Traind conform adaptarilor noastre naturale, putem face fata stresului vietii moderne mult mai bine decat daca nu le respectam. Atunci cand decidem care alimente sunt mai bune, singura autoritate pe care ar trebui sa ne bazam este corpul nostru. Anatomia si fiziologia noastra sunt cele care decreteaza daca hrana este acceptabila sau nu. Determinarea dietei noastre naturale nu este o chestiune de credinta: bazele dietei umane trebuie puse pe datele stiintifice referitoare la caracteristicile noastre biologice, biochimice, anatomice si fiziologice.

SANATATE VERSUS PROFIT: UN CONFLICT MAJOR DE INTERESE

Suntem lasati sa credem ca boala are o cauza misterioasa, sau ca se afla dincolo de controlul nostru, fiind determinata genetic. Cei mai multi oameni sunt dornici de scuzele care evita datele stiintifice referitoare la dieta si la cauza bolilor. Acest lucru le permite sa manance inconstient, dupa cum le convine, alimente „gustoase” si extrem de periculoase pentru sanatate.

In SUA, industria care produce hrana de tip junk-food finanteaza si favorizeaza cele mai multe cercetari din institutii si universitati. In ultimele decenii, cei mai mari sponsori de la Harvard pentru cercetari legate de nutritie au provenit din industria carnii, zaharului si produselor lactate: Institutul American pentru Carne, Coca Cola, Asociatia Producatorilor de Trestie de Zahar din Florida, Frito-Lay, Hershey Foods, McDonald’s, Consiliul National al Produselor Lactate, Consiliul National al Carnii, Oscar Mayer, General Mills, General Foods, Pillsbury, Fundatia pentru Studiul Zaharului, Asociatia Nationala a Producatorilor de Dulciuri, Fundatia Tuna. Societatea Americana de Nutritie Clinica este sponsorizata de Coca Cola, NutraSweet, Nabisco, Borden si de nenumarate companii farmaceutice. Nu avem aici un conflict de interese? Gigantii industriei controleaza recomandarile privind hrana in SUA! Ei au folosit, timp de zeci de ani, false dogme referitoare la nutritie, pentru a-si promova produsele. Scoala si reclamele ne invata ca produsele lactate si carnea sunt vitale. Acesta este rezultatul miliardelor de dolari cheltuiti pentru influentarea opiniei publice. Marile industrii sunt conduse de interesele financiare, nu de stiinta. Lobby-ul lor puternic exercita o imensa putere economica. Membrii alesi sau numiti ai guvernului, stimulati de politic, dau recomandari nutritionale in dezacord cu cercetarile stiintifice privind nutritia. Aceasta fiind o stare generalizata, nu va asteptati vreodata sa primiti sfaturi utile prin mass-media. Desi ultimul studiu al hranei elaborat de USDA (United States Department of Agriculture) nu mai pune accentul pe carne, pui si alimentele bogate in grasimi, publicarea lui a fost amanata 5 ani, timp in care au fost negociate pozitii mai puternice pentru aceste produse.

ETICHETAREA ERONATA SI INSELATOARE A HRANEI SI MENTINEREA DZR-URILOR LA NIVEL SCAZUT

Intr-un recent sondaj de opinie la nivel national, doar 6% dintre cei intervievati mancasera in ziua anterioara 2 portii de hrana vegetala si 2 de fructe. Chiar daca publicul urmase recomandarile USDA din noul studiu al hranei, dieta lor era inca inadecvata in ceea ce priveste nevoia de produse proaspete pentru protectia fata de antioxidanti. Noile indrumari sunt tot prea ridicate in proteine si grasimi si prea joase in nutrienti bazati pe plante si fibre. De exemplu, intr-o dieta axata pe produse proaspete, trebuie sa se consume zilnic 1500 mg de vitamina C, plus bioflavonoidele aditionale. Oficial, Doza Zilnica Recomandata de vitamina C este de 60 mg (ridicol de joasa) la fel ca si majoritatea nutrientilor pe baza de plante.

DZR-urile sunt mentinute joase, astfel incat alimentele procesate sa nu apara ca fiind deficiente, cum sunt de fapt. Majoritatea informatiilor nutritionale comerciale si a etichetelor de pe alimente sunt de asemenea eronate si de-a dreptul inselatoare. Producatorii de hrana procesata si fast-food folosesc greutatea si marimea unei portii pentru a calcula informatia, prezentand minciuni cumparatorilor. Adevarul este atat de distorsionat, cum nici nu va imaginati. De exemplu, are laptele integral 4% grasime? Calculati: laptele contine 4 g grasime la 100 g. Dar fiecare 100 g contine 70 calorii. Laptele are 9 calorii pe fiecare gram de grasime, astfel laptele integral contine 50% din calorii provenind din grasime. Chiar si produsele lactate light au multe grasimi. Manipuland datele despre nutritie in ceea ce priveste greutatea, se acopera nivelul  de continut in grasimi. Industria alimentelor din carne si fast-food joaca acelasi joc. In burgerul fara grasime de la McDonalds, 45% din calorii provin din grasime.

In ciuda acestor dezinformari, acum ajung la public adevaruri directe despre nutritie, deoarece multi oameni cauta raspunsuri referitoare la bolile lor. Faptul ramane: daca hrana animala este centrul dietei voastre, este imposibil sa traiti in concordanta cu coplesitoarele dovezi stiintifice referitoare la adevarata sanatate umana. Companiile intaresc erorile de alimentatie pe care oamenii le fac si conving publicul ca nu conteaza ce mananca. Orice hrana procesata, denaturata, chimizata va asigura necesitatile corpului, atata timp cat inghitim in plus vitamine, minerale, antiacizi, remedii pentru dureri de cap si alergii si alte pastile. Mesajul transmis publicului este: e bine sa continuati dieta prezenta, atata timp cat luati suplimente si produse farmaceutice. Si asa, toti prospera pe seama bolilor celor inconstienti. Da, boala voastra este o afacere pentru altii, fie ca sunteti constienti sau nu de aceasta. Minciuna este atragatoare, deoarece e ceea ce doriti sa credeti. Totusi, mai degraba decat deficientele de nutritie, marea majoritate a bolilor din SUA sunt rezultatul excesului de hrana biologic nepotrivita. Americanii au deficiente in anumiti nutrienti, dar nu din cauza lipsei de hrana naturala integrala. Cauza deficientelor lor este consumul unor alimente devitalizate, supra-procesate, noi nefiind proiectati pentru acest tip de hrana. Antagonistii nutritionali fura din rezervele vitale de nutrienti din corp si contribuie la instalarea bolilor.

Chromium Max 500 are efect de control al apetitului!

Chromium Max 500 este Recomandat:

  • Persoanelor a căror continuă senzaţie de foame, în special de glucide, le scade şansele de a reduce din greutatea corporală.
  • Ca adjuvant în tratamentele recomandate pentru atingerea unui nivel normal al glicemiei,
  • Ajută la scăderea în greutate,
  • Împiedică sinteza colesterolului cu densitate scăzută şi a trigliceridelor,
  • Împiedică formarea colesterolului LDL şi a acizilor graşi,
  • Are efect de încorporare a proteinelor, participă la dezvoltarea musculaturii,
  • Reduce cantitatea de grasimi depuse în organism.

NUTRITIA STIINTIFICA VERSUS NUTRITIA COMERCIALA

Prima intrebare care se pune pentru o abordare mai degraba stiintifica decat economica fata de nutritia umana: care este natura biologica a corpului uman? Care este hrana noastra naturala? Suntem cu adevarat carnivori, care isi asigura nutrientii necesari nu numai din carne cruda ci si din sange, oase, cartilagii, maruntaie provenite din vanat proaspat? Suntem cu adevarat erbivori, care se hranesc cu verdeturi, ierburi, cereale neprelucrate, radacinoase etc., asa cum fac vacile, oile si caii? Suntem granivori precum pasarile, care se hranesc in principal cu seminte de ierburi si graunte? Suntem in mod natural omnivori, care se hranesc sanatos, indiferent de hrana consumata? Suntem frugivori, care se pot hrani doar cu banane, struguri, portocale, pepeni si mere la fiecare masa? Sistemul digestiv si fiziologia noastra ne determina dieta optima. Intelegand procesul fiziologic care insoteste digestia si absorbtia hranei, se pot determina obiceiurile alimentare potrivite. 

Principalele procese fizice ale digestiei sunt aceleasi pentru toate fiintele umane, indiferent de rasa, cultura si localizare geografica. Aceste procese ar trebui studiate in relatie cu sanatatea umana, pentru a dezvolta o stiinta precisa a nevoilor noastre adevarate, referitoare la nutritie. Exista o abundenta de informatii referitoare la fiziologia digestiei si a absorbtiei hranei. Din pacate, oricat de moderna ar fi stiinta nutritiei, ea depinde prea des de experimentele pe soareci si pe deficiente induse artificial, in incercarile de a determina nevoile umane de hrana. O abordare mai inteleapta pentru a determina cu adevarat natura dietei noaste este aceea de a studia anatomia si fiziologia umana. Astfel, s-ar putea deduce caracteristicile hranei noastre potrivite, in concordanta cu natura si alcatuirea anatomica a speciei umane. Aceasta abordare n-ar depinde de experimente nascocite, aplicate pe animale si nici nu ar fi partinita de interesele comerciale ale producatorilor de carne, lactate, cereale si junk-food, care dicteaza de decenii dieta noastra). Motivul acestei investigatii nu ar fi profitul, ci sanatatea. Capacitatile fiziologice umane si predispozitiile biologice sunt baza corecta de la care ar trebui sa se porneasca in determinarea adevaratelor cerinte ale dietei umane.

GATIT VERSUS HRANA CRUDA: CARE ESTE DIFERENTA?

Nutritionistii de astazi sunt subordonati conceptelor celor patru grupe alimentare de baza si  piramidei alimentare, asa cum au fost perpetuate de marea industrie din aceasta tara. Conform acestora, oamenii nu au o dieta fixa, ca alte animale si sunt creaturi omnivore, care se pot hrani cu mancaruri gatite la aproape fiecare masa, pentru a-si satisface cerintele nutritionale. Cu toate acestea, cele 80 de milioane de specii de pe acest Pamant se hranesc exclusiv cu alimente nepreparate termic. Numai oamenii le gatesc. Gatirea implica foc. Focul arde si distruge tesuturile vii, inclusiv nutrientii, transformandu-i in substante toxice. Nu e o coincidenta ca atacul de cord si cel cerebral, cancerul, diabetul si bolile cronice omoara oamenii cam la jumatatea potentialului duratei lor de viata. In medie, speciile din natura traiesc de 7 ori peste varsta lor matura. Oamenii se maturizeaza la 20 de ani. Facand calculele, durata de viata pentru oamenii cu o sanatate robusta ar trebui sa fie de 100-140 de ani, daca am trai in fiecare zi conform legilor naturale de sanatate. Stilul de viata letargic si caloriile goale, mult prea toxice, ale hranei la care nu suntem adaptati biologic ne ucid la jumatatea vietii. Distrugerea enzimelor face din mancare doar o materie fara calitate, straina corpului si greu de digerat. De aici vine si dorinta omului de a manca mai mult pentru a se satura.

Prin supunerea la temperaturi inalte, incepand din primele 3 minute, in alimente au loc urmatoarele transformari chimice:

  • 100% din enzime sunt distruse
  • functia fibrelor naturale este anulata
  • carbohidratii se caramelizeaza
  • clorofila se degenereaza
  • 30-50% din vitamine si minerale sunt distruse
  • pesticidele din vegetale sunt restructurate in componente si mai toxice
  • grasimea este deformata, generand substante care ulterior duc la dezvoltarea de tumori si cancer; acestea sunt acroleina si benzpirenul – cel mai puternic agent cancerigen existent
  • mancarea digerata, ajungand in sange, transporta mineralele anorganice prin sistem, fixandu-se in artere, vene, incheieturi si organele interne, ducand la pierderea flexibilitatii acestora si la imbatranirea prematura

SUNTEM IN MOD NATURAL MANCATORI DE CARNE SAU VEGETARIENI?

Unii „nutritionisti” afirma ca avem trasaturi clare de carnivori si numesc „colti” dintii nostri incisivi, pentru a-si sustine pozitia. Dar, daca priviti diversele specii din regnul animal, fiecare are dintii ideali pentru a mastica un anume tip de hrana. Erbivorele au 24 de molari, 8 incisivi zimtati pe maxilarul inferior si un cer al gurii aspru. Maxilarul lor se misca vertical, lateral, fata/spate, permitandu-le sa rupa si sa marunteasca iarba. Omnivorele au caninii ca niste colti, ce le permit sa sape dupa radacini. Frugivorele, precum cimpanzeii, au 32 de dinti: 16 pe fiecare maxilar, incluzand 4 incisivi, 2 canini, 4 premolari si 6 molari. Acesti dinti sunt adaptati pentru a sparge nuci iar articulatia uniforma a dintilor le permite frugivorelor sa zdrobeasca si sa mestece fructe. Carnivorele (de exemplu felinele), au canini bine dezvoltati, lungi, ascutiti, cilindrici si separati de ceilalti dinti. Coltii si caninii ascutiti care penetreaza, omoara, si sfasie carnea, sunt o trasatura a tuturor carnivorelor adevarate (cu exceptia pasarilor de prada). Maxilarele puternice ale carnivorelor se misca numai pe verticala si sunt ideale pentru sfasierea carnii, care este inghitita aproape nemestecata si apoi digerata de sucurile lor gastrice, extrem de acide.

Dintii umani nu sunt creati pentru a sfasia carnea, ca cei ai leilor, lupilor sau cainilor, ci se apropie mai degraba de cei ai animalelor care se hranesc cu fructe. Dintii umani corespund aproape identic cu ai cimpanzeilor si ai altor frugivore. La om, absenta totala a spatiilor dintre dinti caracterizeaza arhetipul nostru frugivor. Caninii omului sunt scurti, solizi si usor triunghiulari. Sunt mai putin pronuntati si dezvoltati decat cei ai urangutanilor, care rareori omoara si mananca carne cruda in mediul lor natural. Caninii umani nu seamana defel cu caninii lungi, rotunzi si ascutiti ai carnivorelor adevarate. Dintii omului nu sunt curbati si ascutiti ca ai lupilor sau tigrilor si nici largi si plati ca ai speciilor care mananca iarba si graunte. De fapt, dintii omului sunt ca cei ai maimutelor care se hranesc cu fructe, iar gura e potrivita pentru fructe si legume suculente. Ar fi extrem de dificil, daca nu chiar imposibil pentru oameni, sa manance carne cruda fara ajutorul cutitului. A numi incisivii umani colti e evident o exagerare. De altfel, cercetatorii sustin ca oamenii au putut sa manance carne numai dupa ce au avut unelte si au controlat focul. Vanatoarea de asemenea nu era posibila decat cu ajutorul uneltelor. Insa primele unelte au aparut de-abia acum 2 milioane de ani, iar focul nu a fost folosit decat acum 800.000 de ani. De fapt, unii arheologi si paleontologi cred ca am detinut o metoda moderna, sistematica de vanatoare abia in urma cu 60.000 de ani.

ANATOMIE COMPARATA

Carnivorele sunt dotate din nastere cu echipamentul anatomic necesar in detectarea, capturarea, uciderea si sfasierea prazii. Cainii au maxilare puternice care creeaza rani adanci. Oamenii nu au gheare ascutite pentru a rupe, nici colti ascutiti pentru a sfasia, nici ochii si nici simtul olfactiv bine dezvoltate pentru vanatoare. Corpul uman nu este creat pentru a alerga suficient de repede dupa prada. Oamenii nu pot apuca animalele in gura, cum fac cainii, coiotii, lupii, sacalii, leii, tigrii sau pisicile. Noi doar putem crea rani superficiale cu mainile, prin forta bruta.

In schimb, oamenii au membre si degete perfecte pentru a urca, a se intinde si a apuca. Capacitatea noastra naturala de a culege este asemanatoare cu aceea a cimpanzeilor. Animalele fructivore din ordinul primatelor au de asemenea incheieturi mobile la umeri, coate si maini, ce permit miscarea libera in toate directiile. Frugivorele au maini sensibile, care se pliaza usor, cu degetul mare opozabil si cu unghiile plate, toate acestea fiind perfecte pentru a aduna fructe. Referitor la membrii altor specii, erbivorele au copite, care le permit sa mearga usor pe pajistile cu iarba, iar carnivorele au gheare ascutite, pentru a ataca violent prada. Animalele care traiesc in copaci si cele care culeg fructe au o vedere binoculara stereoscopica, ceea ce face vederea suficient de precisa pentru a observa hrana. O alta comparatie anatomica intre specii se refera la structura pielii. Toate animale vegetariene au glande sudoripare din abundenta. La carnivore, acestea sunt atrofiate si inactive. Ele nu transpira abundent, pentru a preveni o pierdere masiva de fluide, care ar determina o precipitare concentrata de deseuri de nitrogeni (din cauza consumului de carne cruda). Aceasta explica de ce persoanele care consuma carne sufera de caldura, in timp ce vegetarienii nu.

FIZIOLOGIA COMPARATA A DIGESTIEI

Lungimea canalelor alimentare difera mult, in functie de specie si hrana. Lungimea intestinului unui carnivor este de 3-6 ori lungimea corpului. Carnivorele au nevoie de un intestin scurt, fara striatii, care actioneaza rapid, deoarece carnea cruda devine repede toxica si nu poate fi retinuta mult timp in intestin fara sa duca la putrefactia otravitoare pentru corp. Intestinul erbivorelor e plin de incretituri, pentru a crea o suprafata mare, si are de 30 de ori lungimea corpului. Iarba si plantele sunt brute si pline de fibre, necesitand o digestie mai lunga pentru descompunerea celulozei. In general, lungimea intestinului omnivorelor reprezinta de 6 ori lungimea trunchiului. Intestinul frugivorelor, inclusiv al oamenilor, este incretit si are de 12 ori lungimea corpului. Tractul digestiv uman este de cca 4 ori mai lung decat cel al carnivorelor. Intestinul carnivorelor este scurt si fara striatii, pentru a descompune rapid hrana si a o scoate din sistem inainte sa putrezeasca. Intestinul omului este incretit, in scopul de a retine hrana pana cand toti nutrientii au fost extrasi, ceea ce constituie in acelasi timp anatomia cea mai dezavantajoasa pentru digerarea si procesarea alimentelor din carne. Intestinul lung al omului nu poate procesa rapid hrana saraca in fibre (carnea si produsele lactate). In consecinta, hrana de origine animala reduce capacitatea musculaturii intestinului de a efectua miscari peristaltice (de contractie si relaxare) care sa permita inaintarea si eliminarea continutului sau, astfel incat apare inevitabil putrefactia (care se manifesta extern prin flatulenta si scaune urat mirositoare). Toate acestea duc la eliberarea in corp a unor produsi toxici. In urma unei diete axate preponderent pe carne, se pot instala constipatia si cancerul de colon, boli frecvente la marii consumatori de carne, ambele fiind rare sau inexistente cand hrana e bogata in fibre si axata pe fructe si legume.

Postat de Marius Diaconu proprietarul site-ului La Slabit