O mare greseala a vietii nesanatoase este mitul proteinei. Cunoasteti vorba: daca spui o minciuna destul de mare un timp indelungat, mai devreme sau mai tarziu, toti oamenii vor ajunge sa te creada. Bine ati venit in lumea minunata a proteinelor! Niciodata nu s-a spus o minciuna mai mare decat aceea ca fiintele umane au nevoie de o dieta bogata in proteine ca sa-si pastreze o sanatatea. Oamenii cred ca au nevoie de proteine ca sa-si mareasca rezistenta, sau ca sa-si intareasca oasele. Excesul de proteine are exact efectul opus in aceste cazuri. Haideti sa gasim un model optim pentru cantitatea de proteine de care aveti nevoie cu adevarat. Cand credeti ca au oamenii mai multa nevoie de proteine? Atunci cand sunt prunci.

Natura Mama le ofera o hrana – laptele matern – care furnizeaza sugarului tot ce are nevoie. Cam ce procent din laptele matern credeti ca este reprezentat de proteine? 50%, 25%, 10%? Prea mult, in toate cazurile. Laptele matern contine 2,38% proteine la nastere si se reduce la 1,51% in decurs de 6 luni. Asta-i tot! De unde atunci ideea ca fiintele umane au nevoie de cantitati masive de proteine? Care este cel mai eficient plan de marketing din lume? Acela prin care-i faci pe oameni sa creada ca vor muri daca nu-ti vor cumpara produsul. Acelasi lucru s-a intamplat si cu proteinele. Ce foloseste organismul vostru pentru a obtine energie? Mai intai, fructoza din fructe, legume si muguri germinati. Apoi amidonul. Apoi grasimile. Ultimul lucru de care are nevoie pentru a produce energie este proteina. Cam atat despre acest mit.

Excesul de proteina aduce in organism exces de azot, care provoaca oboseala. Cei care se antreneaza umflandu-si corpul cu proteine nu sunt recunoscuti pentru calitatile lor de maratonisti. Sunt prea obositi. Și inca ceva: osteoporoza e strans legata de consumul exagerat de proteine. Oasele cele mai zdravene le au vegetarienii. V-as putea oferi 100 de argumente impotriva consumarii carnii ca sursa de proteine, pentru ca este lucrul cel mai rau pe care il puteti face. De exemplu, unul din subprodusele metabolismului proteinelor este amoniacul.

Carnea contine concentratii mari de acid uric. Acidul uric este unul din produsele reziduale sau excretorii rezultate din functionarea celulelor vii. Rinichii extrag acid uric din circuitul sanguin si il trimit mai departe in vezica urinara, pentru a fi eliminat impreuna cu ureea, sub forma de urina. Daca acidul uric nu este eliminat din sange imediat si in totalitate, se depune in tesuturile organismului ducand, in timp, la aparitia gutei si calculilor biliari, nemaivorbind de suferinta pe care o provoaca rinichilor. La bolnavii de leucemie, se constata de obicei concentratii mari de acid uric in sange. O bucata potrivita de carne contine 1 gram de acid uric. Organismul vostru poate elimina 0,5 grame de acid uric pe zi. In plus, stiti ce anume da gust carnii? Acidul uric de la animalul mort, si din care mancati. Daca va indoiti de acest lucru, incercati sa mancati carne taiata cuser, inainte sa fie condimentata. Pe masura ce se scurge sangele, se elimina si acidul uric. Carnea fara acid uric n-are niciun gust. Cu asa ceva va incarcati organismul? Cu acidul care in mod normal este eliminat in urina unui animal? Mai mult, carnea contine din plin bacterii de putrefactie. Daca va intrebati cumva ce sunt acestea, ele sunt bacterii de colon.

Dupa cum explica dr. Jay Milton Hoffman in cartea sa, Veriga lipsa din curriculum medical – chimia alimentara in relatia ei cu chimia organismului, cand animalul e viu, procesul osmotic din colon impiedica bacteriile de putrefactie sa patrunda in organismul lui. Cand animalul moare, procesul osmotic dispare si bacteriile de putrefactie migreaza prin peretii colonului, in carne. Acestea sunt cele care inmoaie carnea. Știti ca se lasa carnea la fezandat, nu-i asa? Ceea ce o fezandeaza sau o inmoaie sunt bacteriile de putrefactie. Iata ce spun alti experti: Bacteriile din carne sunt identice cu cele din balegar si sunt mai numeroase in anumite tipuri de carne decat in balegarul proaspat. Toate tipurile de carne se infecteaza cu bacterii din balegar in timpul taierii si numarul lor creste cu cat carnea este pastrata mai multa vreme.

Burn One

Burn One Recomandări:

  • Persoanelor aflate la dietă, ca înlocuitor de mese, pentru a suplimenta cura de slăbit.
  • Celor care doresc să îşi accelereze şi să îşi stimuleze procesele metabolice din organism.
  • Înainte de antrenament, pentru mai multă energie.
  • Persoanelor care îşi schimbă stilul de viaţă, pentru a face tranziţia mai uşoară.

SUSTINATORI AI ALIMENTATIEI NATURALE

Diverse scrieri istorice, pornind de la Herodot, Strabon si alti istorici „autorizati”, ne prezinta stilul de viata al initiatorilor si sustinatorilor principalelor curente filozofice din Grecia antica, amintind si de preceptele culinare ale acestora. In acest sens se sustine ca, in principal, orficii greci si mai ales traci, epicurienii, stoicii, platonicienii, neoplatonicienii si alti diversi sustinatori ai altor curente filozofice, religioase sau metafizice aplicau principiul culinar al viului, prin alimentatia netoxica, naturala, ca element de baza in viata lor.

In acest sens, Dr. E. Bertholet, laureat al Universitatii medicale din Lausane, in cartea Fructele – valoarea lor nutritiva si curativa, ne prezinta aspecte mai putin cunoscute din viata unor mari ganditori si filozofi ai Antichitatii: Orficii greci duceau o viata ascetica fara carne pentru a obtine purificarea trupeasca si sufleteasca. Hesiod, in poemul Lucrari si zile, regreta Era de aur si blestema fapta lui Prometeu, primul care a omorat o vita si a adus focul din cer pentru a prepara mancare din carnea acestui animal. Empedocle, ca si Pitagora, a sustinut cu hotarare interdictia carnii. Socrate a trait idealul vietii simple. De la el este expresia ca mananci numai ca sa traiesti, in timp ce altii traiesc numai ca sa manance. Socrate se hranea numai cand ii era foame si numai cu alimente folositoare sanatatii. El avea o regula de viata: „Vremurile grele sunt invatatori buni”. Platon pleda, de asemenea, pentru cea mai mare sobrietate la mancare si bautura. El considera ca hrana care nu a trecut prin foc este cea mai buna si lua intr-o zi o singura masa, cu multe fructe.

Printre deprinderile sale statornice erau si zilele de post. Xenocrate, al doilea succesor al lui Platon la conducerea Academiei, a sustinut vegetarianismul. Diogene a pus in practica maximele filozofice ale invatatorului sau, Antistene, a carui filozofie se poate rezuma in ideea ca omului nu-i ramane decat alegerea intre spirit si franghie. Diogene a dus o viata de o simplitate legendara; se hranea cu ierburi, smochine uscate, masline si legume crude. El spunea: “Oamenii s-au molesit si sunt mai nefericiti decat animalele, care beau apa si se hranesc cu plante”. Sustinea mereu: “Carnea si vinul abrutizeaza pe batrani si molesesc pe tineri”. Plutarh, filozof si moralist grec, era de asemenea vegetarian si a scris in acest sens cartea Despre mancarea carnii, in care se prezinta ca un aparator al animalelor torturate si ucise de oameni:Daca sunteti asa de convinsi ca animalele va sunt destinate pentru mancare, atunci mai intai omorati voi acea vietate a carei carne vreti sa o mancati; dar sa o omorati cu mainile si dintii vostri si nu cu un cutit, maciuca sau topor”.

Plutarh spunea ca oamenii nu-si mai urmeaza adevarata menire si au ramas in urma animalelor. El a vazut legatura cauzala intre necumpatarea la mancare si bautura si decaderea moravurilor din timpul sau. Teofrast, mare naturalist, elev al lui Aristotel, spunea ca mancarea carnii nu este necesara, pentru ca inabusa indemnurile superioare din om: „Imbuibandu-se, oamenii au pierdut amintirea vechii pietati, au cazut tot mai adanc in excese, nemailasand nimic negustat si nemancat”. Seneca, unul din marii filozofi stoici, a fost sustinatorul elocvent al vietii simple. El era sigur ca decadenta din timpul sau trebuie pusa pe seama exceselor si senzualitatii fara limite. El spunea: „Pentru libertatea noastra interioara, trebuie sa avem stomacul bine disciplinat”. El nota ca „odata cu numarul bucatarilor, creste si numarul bolnavilor”. Era convins ca mancatul carnii desteapta instinctele inferioare ale omului, in timp ce regimul vegetarian purifica si improspateaza spiritul. Pitagora, renumitul matematician si filozof ezoteric al antichitatii, cerea discipolilor sai sa duca o viata austera. Hrana lor era compusa numai din vegetale ce nu erau trecute prin foc si singura lor bautura era apa. Prin acest regim sever, el urmarea sa obtina o neobisnuita ascutime a gandirii si puritatea sufletului.

Modul de viata pitagoreic a devenit sinonim cu regimul naturist. Dupa o jumatate de mileniu, Juvenal promova acest regim, comparandu-l cu modul de viata depravat al contemporanilor sai. Lui Pitagora i se atribuie si urmatoarea afirmatie, ca sinteza a crezului sau privind actiunea hranei asupra corpului biologic si spiritual: „Doar hrana vie si proaspata ii va permite omului sa ramana sanatos, sa fie fericit si sa simta adevarul”. Hipocrate, ca parinte al medicinii moderne, este cel care introduce conceptele de regimen (mod de viata organizat) si vix medicatrix naturae (forta vindecatoare a naturii), elemente fundamentale pentru intelegerea alimentatiei naturale. Mergand catre vremuri mai apropiate de prezent, remarcam cum, in germenii stiintei moderne, inclusiv ai celei medicale, se regaseste si se perfectioneaza conceptul de viata si hrana naturala. Astfel, englezul Thomas Sydenham, supranumit Hipocrate al Angliei (sec. VII), continuand linia predecesorului sau antic, recomanda remediile cele mai simple si mai naturale, cele mai putin toxice, definind boala printr-un concept fundamental, apartinand medicinii naturale: „Boala nu este altceva decat efortul depus de corp pentru a scapa de materiile morbide”. O exprimare asemanatoare a folosit si un alt mare medic si chimist al vremurilor trecute, Herman Boerhave, profesor de medicina la Universitatea din Leida prin anul 1700, care, in consens cu Hipocrate si cu Hipocrate al Angliei, afirma ca slabiciunile pot aparea oriunde in corpul nostru, ca urmare a unui tratament alimentar nenatural”. Prin urmare, el considera ca „boala este vindecata cu ajutorul naturii, prin neutralizarea si eliminarea materiilor morbide”. In perioada moderna, tot mai multi medici, biologi, anatomisti etc. au remarcat diferente de dentitie, intestinale si ale altor organe intre corpul omenesc si cel al animalelor carnivore.

Aceste aspecte de anatomie si fiziologie comparata, ce sugereaza clar apartenenta matritei corpului uman la tipul de nutritie fara carne, sunt remarcate inca din secolul XVII de biologul Pierre Gassendi. Sylvester Graham (1794-1851) a promovat intens calitatile nutritiei cat mai naturale (in primul rand fara carne), incercand – si realizand – obtinerea unei paini de calitate superioara ce-i poarta numele, painea Graham, alaturi de biscuitii speciali. Un distins membru al Colegiului Regal al Medicilor din Edinburgh – Marea Britanie, dr. William Buchan, scrie in 1883 o interesanta carte de promovare a alimentatiei apropiate de natura, in care precizeaza: “Sfatuiesc fiecare persoana, pacient sau medic, sa acorde mai multa importanta dietei alimentare si diferitelor moduri de vindecare prin nutritie, intrucat aceasta parte a medicinii – dietoterapia – este si ramane o metoda naturala foarte eficienta de vindecare a bolilor.” Cu putin inainte de epoca lui Pasteur, intr-o carte de avangarda despre patologia celulara, un cunoscut medic german, Rudolph Virchow, sustinea ca sanatatea celulelor depinde de compozitia lor chimica si ca aceasta compozitie chimica depinde, la randul ei, de natura hranei absorbite de individ. De asemenea, Rudolph Virchow este unul din cei care au polemizat cu microbiologul si chimistul francez  Louis Pasteur pe marginea genezei bolilor infectioase. Acestei dispute i se vor alatura ulterior un alt mare microbiolog – Claude Bernard, si eminentul specialist englez in sanatate publica John Show Billings.

Toti acesti oponenti ai celebrului Pasteur au sustinut cu tarie ca infectia bacteriana este efectul mediului favorabil oferit de toxemia din organism, si nu cauza a imbolnavirii. Cu totii preconizau rezolvarea cauzala si reala a infectiei din corp prin neutralizarea toxemiei interne, practicand alimentatia naturala. Mai aproape de noi, Dr. Med. Bircher-Benner, conducator al unei clinici elvetiene de terapie prin dieta naturala din Zürich, este considerat de multi ca cel ce a pus noi baze conceptuale si practice ale nutritiei naturale in medicina moderna, lansand conceptul de hrana vitala completa”. In acest sistem medical natural, teoretizat si mai ales practicat de acest mare medic elvetian, s-au format o pleiada de sustinatori ai nutritiei naturale, din care se desprinde figura binecunoscutului doctor Ernst Gunther. In America, printre multi alti medici naturisti (ca de exemplu, celebrul dr. medic Max Gerson) sunt de remarcat figurile a trei mari nutritionisti naturisti, fondatori ai Catedrei de Medicina Dietetica din Goldwater Memorial Hospital de la Universitatea din Columbia: dr. J.H. Tilden (autor al lucrarii Explicatia toxemiei), dr. G.S. Weger si dr. H. Bieler.

Istoria medicinii cuprinde si alti cunoscuti medici naturopati sau oameni de stiinta ce au promovat alimentatia naturala: dr. George Barbarin si William Tiller, din cadrul Universitatii Stanford. Unul din cei mai mari profesori si doctori in stiinta purificarii corpului si in nutritie a fost dr. medic John Tilden din Denver. Programul sau medical a inclus postul si o abundenta de fructe, legume si cereale. El a ajuns la 90 de ani si a fost un medic activ pana la sfarsitul vietii. Un alt mare medic specializat in nutritie a fost dr. John Hervey Kellog, care a fost timp de 60 de ani directorul faimosului Sanatoriu din Battle Creek, Michigan. Bennedict Lust a fost parintele si fondatorul naturopatiei in SUA. El a infiintat la New York o mare scoala de naturopatie si a scolarizat sute de doctori naturisti, care au raspandit invataturile sale in intreaga lume. Prof. Arnold Ehret, promotor al naturopatiei, a fost creatorul Sistemului de vindecare prin dieta fara mucus, ce continea o dieta strict vegetariana. Multi dintre fostii discipoli ai prof. Ehret, aflati in varsta de 80-90 ani, se bucura inca de o sanatate viguroasa si robusta, respectand acest plan. Iata si un medic roman al secolului XIX dr. Pavel Vasici-Ungureanu, primul mare promotor al alimentatiei vegetariene din Romania moderna.

Este nedreapta asternerea valului uitarii peste memoria acestui igienist – epidemiolog ardelean, initiatorul si sustinatorul primei reviste medicale ardelene a secolului al XIX-lea: Higiena si scoala. In aceasta publicatie, el aborda probleme de educatie, cresterea prestigiului invatatorilor si populariza noile descoperiri din lumea stiintei. A elaborat si o lucrare stiintifica bine documentata: Vegetarianismul sau nutritia din punct de vedere istoric, anatomo-fiziologic, dietetic, sanitar, economic, moral, estetic si social.

O alta contributie importanta pe care dr. Pavel Vasici-Ungureanu a adus-o medicinii romanesti a fost traducerea lucrarii lui Cristoph W. Hufeland, Macrobiotica sau maiestria de a lungi viata. „Nu omorati nici oameni, nici animale, nici alimentele pe care le duceti la gura. Daca veti manca alimente vii, la fel va vor insufleti si pe voi, dar daca va omorati hrana, aceasta va va ucide si pe voi. Pentru ca viata se trage numai din viata, iar din moarte se trage intotdeauna moartea. Iar tot ceea ce va va ucide trupurile, va va ucide, de asemenea, si sufletele. Trupurile voastre devin ceea ce este hrana voastra, asa cum spiritele voastre devin ceea ce sunt gandurile voastre.

Nu tratati alimentele cu focul mortii, care va omoara atat hrana, cat si corpurile si sufletele. Focul care arde in afara corpurilor voastre este mai cald decat sangele vostru. Asa ca, nu mancati nimic care a fost distrus de foc, inghet sau apa, pentru ca hrana inghetata, arsa sau putrezita va arde, ingheta si putrezi, de asemenea, corpurile voastre. Mancati toate fructele pomilor, grauntele si plantele campurilor si mierea albinelor, care se potrivesc cel mai bine pentru hrana voastra. Orice alt aliment este opera lui Satana si conduce la pacate, boli si moarte. Nu mancati niciodata pana la saturatie. Greutatea hranei voastre zilnice sa fie peste o jumatate de kilogram, dar sub un kilogram.

Mancati numai de doua ori pe zi: cand Soarele este la punctul sau culminant pe cer si cand apune. Nu amestecati multe feluri de mancare la o masa; multumiti-va cu doua-trei. Nu mancati alimente aduse din tari indepartate, ci pe cele produse in locul unde traiti, caci Dumnezeu stie ce aveti nevoie si da fiecarui popor hrana care i se potriveste cel mai bine. Cand mancati, ganditi-va ca aveti deasupra voastra pe Ingerul Aerului si dedesubt pe Ingerul Apei. Respirati profund si lent, pentru ca Ingerul Aerului sa va poata binecuvanta mesele. Mestecati hrana pana devine lichida, pentru ca Ingerul Apei sa intre in sangele din corpul vostru. Mancati incet, ca si cand ati face o rugaciune. Nu va asezati la masa daca nu simtiti chemarea Ingerului Apetitului. Nu uitati ca a saptea zi este sfanta si consacrata lui Dumnezeu. Timp de sase zile hraniti-va corpul cu darurile Maicii voastre Pamantesti, dar in cea de-a saptea zi consacrati-va corpul Tatalui Ceresc.

Nu luati nici o hrana lumeasca, traiti numai cu cuvantul divin. In timpul acestei zile, ramaneti in compania ingerilor si lasati-i sa construiasca imparatia cerurilor in corpurile voastre, dupa cum, timp de sase zile, ati lucrat in imparatia Maicii Pamantesti. Nu permiteti nici unei hrane in aceasta zi sa impiedice in corpul vostru lucrarea ingerilor. (Evanghelia eseniana a pacii)  Toate fiintele tremura inaintea violentei. Toate iubesc viata, toate se tem de moarte.

Priveste-te in altii. Apoi pe cine mai poti rani? Ce rau mai poti face?”. „Abia atunci cand omul va avea compasiune fata de toate fiintele vii, se va putea numi nobil”. „A deveni vegetarian inseamna sa pasesti in curentul ce duce spre nirvana”. (Buddha) „Sunt de parere ca un stil de viata vegetarian, prin efectul pur fizic pe care il are asupra temperamentului uman, ar influenta in modul cel mai bun soarta umanitatii”. (Albert Einstein) „Industria carnii de vita a contribuit la mai multe decese in America decat toate razboaiele din acest secol, toate dezastrele naturale si toate accidentele de automobil luate impreuna. In cazul in care vita e ideea ta de ‘hrana adevarata pentru oameni adevarati’ (slogan al industriei de profil in SUA), ar trebui sa te asiguri ca locuiesti aproape de un spital cu adevarat bun”. (Neal D. Barnard, medic) „Am trecut la vegetarianism din motive de sanatate, apoi a devenit o alegere morala, iar acum e doar ca sa enervez lumea…”

Postat de Marius Diaconu proprietarul site-ului La Slabit