Planul Protal

Crearea regimului in patru timpi

Au trecut 25 de ani de la intalnirea decisiva cu acest obez care mi-a schimbat cursul vietii. De atunci ma dedic nutritiei si ii ajut pe cei grasi si mai putin grasi sa slabeasca si sa-si mentina greutatea.

Asemenea tuturor colegilor mei medici, am fost educat in spiritul scolii foarte carteziene si foarte franceze, o scoala a masurii si a echilibrului, a calculului caloriilor si a regimurilor hipocalorice, in care totul trebuie sa fie permis, dar in cantitati moderate.

O data cu aparitia mea pe acest teritoriu, aceasta frumoasa constructie teoretica, bazata pe speranta nebuna ca ar fi posibila transformarea celui gras cu extravagantele sale alimentare intr-un functionar scrupulos al calculului caloriilor, s-a facut tandari, iar ceea ce stiu si practic astazi am invatat si dezvoltat prin contactul direct si zilnic cu fiinte in carne si oase, barbati, dar cel mai adesea femei, cu dorinte si nevoi arzatoare de a manca.

Prin urmare, am inteles repede ca o persoana grasa nu este grasa din intamplare, ca pofta sa nestavilita si aparenta sa dezinvoltura fata de alimentatie ascund o nevoie de a se gratifica mancand si ca aceasta nevoie este cu atat mai imperioasa cu cat se sprijina pe un circuit de supravietuire si arhaic, si visceral.

Foarte repede a devenit evident pentru mine ca o persoana grasa nu poate fi ajutata sa slabeasca pe termen lung doar dandu-i sfaturi, fie ele de bun simt sau bazate pe argumente stiintifice – doua situatii in care subiectul nu are absolut nicio alta optiune, decat sa se supuna sau sa se eschiveze.

Ceea ce-si doreste cineva gras hotarat sa slabeasca si ceea ce cere unui terapeut sau unei metode este evitarea faptului de a fi nevoit sa infrunte singur pedeapsa aplicata oricui se opune de bunavoie unui comportament de supravietuire.

Ceea ce cauta acesta este deci o vointa exterioara propriei sale vointe, o persoana pe care sa o urmeze, care sa ia decizii si care sa-i ofere indrumari de tot felul, indrumari peste indrumari, caci ceea ce detesta el cel mai mult pe lumea asta si pur si simplu nu stie sa faca, este sa decida singur cu privire la ziua, ora si mijloacele privatiunii sale.

Grasul isi marturiseste fara rusine – si de ce i-ar fi? – slabiciunea, ba chiar o anumita maturitate cu privire la gestionarea greutatii sale. Am cunoscut tot felul de grasi sau de grase, de origini sociale diferite, de la oamenii simpli la mai marii acestei lumi, oameni cu putere de decizie, bancheri si chiar oameni politici, fiinte inteligente, stralucitoare, eminente, insa toti cei care se asezau in fata mea se descriau ca teribil de slabi in fata mancarii, pe care o foloseau ca pe un sistem de aparare a corpului, asemenea unor copii gurmanzi.

Evident, cea mai mare parte dintre ei si-a cladit in secretul micii copilarii o linie de fuga facila catre mancare, prin care isi descarcau prea-plinul de tensiune sau stresul si neplacerile prea frecvente, astfel ca orice prescriptie rationala, logica sau responsabila nu rezista sau nu rezista prea mult timp presiunii acestei aparari arhaice.

In intarirea convingerii mele vin cei 30 de ani de practica in care am vazut defiland toate regimurile despre care s-a vorbit mult si care si-au lasat amprenta asupra epocii lor. De la inceputul anilor ’50 am numarat 210 regimuri. Unele dintre acestea, obiect al unor carti si astfel popularizate, au fost bestseller-uri mondiale, scoase in milioane de exemplare. Este cazul dietelor Atkins, Scarsdale, Montignac, Weight Watchers, toate modele ale genului care m-au facut sa inteleg punctul la care un gras primeste cu bratele deschise aceste lucrari pline de puternice indrumari, inclusiv draconicul, absurdul si chiar periculosul regim zis al clinicii Mayo – celebra clinica americana – o adevarata ineptie nutritionala cu cele douazeci de oua ale sale pe saptamana, dar care, la treizeci de ani de la aparitie, continua sa circule pe sub mana, in ciuda denigrarilor unanime ale tuturor nutritionistilor lumii.

Analiza acestor regimuri si a motivelor incredibilului lor succes, practica si faptul ca i-am ascultat zilnic pe cei grasi, observarea fortei determinarii lor in anumite momente ale vietii si a extremei usurinte cu care se descurajeaza in absenta unor rezultate rapide si proportionale cu efortul lor, m-au convins ca:

O persoana grasa care doreste sa slabeasca are nevoie de un regim care sa demareze rapid si care sa aduca repede primele rezultate, suficient de repede pentru a-i intari si intretine motivatia. De asemenea, aceasta are nevoie si de obiective precise, fixate de catre un indrumator din afara, cu stabilirea unor etape in care cel gras sa poata sa-si dea seama de eforturile sale, comparandu-le cu performantele asteptate.

Cea mai mare parte a regimurilor spectaculoase, care au stralucit in ultimul timp, aveau acest efect de demaraj si dadeau rezultatele promise, dar, din nefericire, indrumarile, liniile directoare si etapele oferite luau sfarsit o data cu lectura cartii si-l lasau pe grasul acum slab din nou singur cu tentatiile sale, in dezechilibru si, cum aceleasi cauze determina aceleasi efecte, totul repornea de la capat.

Toate aceste regimuri, chiar si cele mai originale si inventive in faza de atac, se dovedeau a fi ciudat de sarace odata obiectivul atins si isi abandonau adeptii cu eternele sfaturi de bun simt de moderatie si echilibru pentru urmarea carora fostul obez nu ar avea niciodata mijloacele necesare. Niciunul dintre aceste regimuri celebre nu a putut gasi modalitatea de a insoti perioada care se deschide dupa slabire cu furnizarea unor indrumari si repere precise, simple si eficiente, asemenea celor care au dus la succesul fazei de atac.

Grasul acum slab si victorios stie din instinct ca nu are puterea de a mentine de unul singur si in afara unui cadru rezultatul efortului sau. Si mai stie ca, lasat singur, el va lua din nou in greutate, mai intai incet si apoi mai repede si in aceeasi maniera extrema care i-a permis sa slabeasca.

Persoana grasa care tocmai a slabit printr-o metoda directiva are, prin urmare, nevoie de pastrarea unui memento al acestei prezente simbolice sau al acestei tineri de mana care il insoteste si il conduce pe parcursul regimului sau de slabit. O indrumare suficient de simpla, punctuala, eficienta si mai putin frustranta pentru a putea fi urmata pentru tot restul vietii.

Nesatisfacut de majoritatea marilor regimuri la moda care se multumesc cu o victorie rasunatoare dar fara viitor, constient de ineficienta regimurilor hipocalorice si a recomandarilor de bun simt care, in ciuda tuturor esecurilor, intretin speranta transformarii unui gurmand in contabilul caloriilor sale, am fost pus in situatia de a remodela propriul meu regim de slabit: regimul proteinelor alternative care face obiectul lucrarii de fata si pe care anii de practica ma autorizeaza sa-l consider ca fiind in acelasi timp cel mai eficient si cel mai bine tolerat dintre regimurile alimentare actuale.

Proteinele alternative care marcheaza intreaga perioada de slabire sunt reprezentate de un duo de regimuri care functioneaza ca un motor in doi timpi, in care perioada regimului proteinelor pure – regim prin excelenta de atac si de cucerire – este imediat urmata de o perioada simetrica a proteinelor asociate cu legume – timp de recuperare care ii permite organismului sa-si digere pierderea in greutate.

Din motive practice, am luat obiceiul de a ma referi la acest regim al proteinelor alternative sub forma prescurtata a acestor doi termeni: prot. + al. care, reuniti, dau regimului acest nume combativ care i se potriveste atat de bine: Protal.

De-a lungul timpului si tinand cont de extrema usurinta cu care pacientii mei se lasau pe tanjala odata obiectivul atins si recidivau in absenta unor indrumari si a unui cadru precis, acest regim s-a transformat progresiv intr-un plan global de slabit.

Acest plan respecta psihologia specifica a supraponderalului si integreaza conditiile indispensabile reusitei pierderii in greutate, pe care tocmai le-am trecut in revista si pe care le rezum aici:
Protal ii ofera celui care doreste sa slabeasca o retea de indrumari precise, o asezare pe o directie, etape si obiective care nu lasa loc niciunei interpretari sau incalcari.

Lasand la o parte postul si regimul pe baza de pliculete cu praf de proteine, Protal, dintre toate regimurile pe baza de alimente naturale pe care am avut ocazia sa le pun in aplicare, este cel care mi se pare astazi cel mai performant. Pierderea initiala in greutate este suficient de puternica si rapida pentru startul regimului si pentru intarirea durabila a motivatiei.

Protal este un regim mai putin frustrant care elimina cantarirea alimentelor si calculul caloriilor si care ofera un spatiu de libertate totala fata de un anumit numar de alimente uzuale.
Protal nu este un simplu regim, ci un plan global de slabit pe care il acceptam sau il refuzam ca pe un tot indisociabil (ce nu poate fi disociat). El este format din patru faze succesive:

Shake One Vanilla – cutie (10 buc x 30 g)

Shake One Recomandări:

  • Persoanelor aflate la dietă, ca înlocuitor de mese, pentru a suplimenta cura de slăbire.
  • Tuturor celor care doresc să îşi satisfacă pofta de dulciuri într-un mod sănătos, fără a se simţi vinovaţi.
  • După antrenament, pentru regenerarea muşchilor.
  • Persoanelor care îşi schimbă stilul de viaţă, pentru a face tranziţia mai uşoară.

Protal I

O faza de atac a „regimului proteinelor pure” care permite un start fulgerator, practic la fel de rapid ca postul sau regimul cu praf de proteine, dar fara inconvenientele acestora.

Protal II

O perioada de cursa lunga a „regimului proteinelor alternative” care permite atingerea greutatii dorite dintr-o singura miscare si fara pauza.

Protal III

Un regim de consolidare a greutatii obtinute, destinat sa previna fenomenul saltului inapoi, care spune ca dupa aceasta rapida scadere in greutate corpul are tendinta de a pune la loc cu o extrema usurinta kilogramele pierdute – perioada de mare vulnerabilitate a carei durata este foarte exacta, de zece zile pentru fiecare kilogram pierdut.

Protal IV

In cele din urma si in mod special, o faza de stabilizare definitiva, bazata pe o masura simpla de siguranta, putin constrangatoare si indispensabila mentinerii greutatii: o zi fixa pe saptamana a regimului Protal, de respectat in fiecare joi pentru tot restul vietii. Aceasta reprezinta in mod cert o directiva stricta si nenegociabila, dar suficient de punctuala si de eficienta pentru a fi acceptata pe termen lung.

Teoria planului Protal

Inainte de a intra in detaliile acestui plan, de a explica pe baza meniurilor modul sau de functionare si motivele eficientei sale, mi se pare necesar sa-l prezint succint cititorului, in structura sa globala pe patru etaje si totodata sa precizez cui i se adreseaza si care sunt eventualele contraindicatii.

Protal nu se multumeste sa fie cel mai sigur si cel mai performant dintre regimurile actuale de slabit. Este un plan global mai ambitios, un sistem cvadruplu de indrumari cu severitate descrescatoare care se ocupa de supraponderal inca din prima zi de regim si nu-l mai abandoneaza niciodata. Unul dintre principalele merite ale planului Protal este valoarea sa didactica, permitandu-i celui obez sa invete din mers si pe propria sa piele importanta relativa a fiecarei grupe de alimente, in functie de ordinea in care sunt integrate in alimentatia sa, incepand cu alimentele vitale, apoi introducand pe paliere succesive alimentele indispensabile, esentiale, apoi pe cele importante si in cele din urma pe cele mai putin necesare.

Obiectivul declarat al Protal este de a oferi o retea de indrumari perfect articulate intre ele si suficient de precise si directive pentru a-l aseza pe utilizator pe o directie in care sunt evitate eforturile neincetate de vointa ce-i mineaza incetul cu incetul determinarea.

Aceste indrumari au fost stranse in patru regimuri succesive, dintre care primele doua alcatuiesc faza de slabire propriu-zisa, iar urmatoarele doua, consolidarea greutatii obtinute si apoi stabilizarea definitiva a acesteia.

Perioada de atac, regimul proteinelor pure

Este perioada de cucerire in cursul careia cel sau cea care incepe un regim este foarte motivat/a si cauta un regim, oricat de riguros, a carui eficienta si viteza de obtinere a primelor rezultate sa raspunda asteptarilor sale si sa-i permita un atac frontal al excesului de greutate. Acest regim initial, adaptat special marsurilor fortate, este regimul „proteinelor pure”, al carui obiectiv teoretic este sa limiteze alimentatia la una din cele trei grupe de nutrimente: proteinele.

In teorie, cu exceptia albusului de ou, nu exista niciun aliment exclusiv proteic. Prin urmare, este un regim care selectioneaza si regrupeaza un anumit numar de alimente a caror compozitie este cea mai apropiata posibil de proteinele pure, cum ar fi anumite categorii de carne, peste, fructe de mare, carne de pasare, oua, lactate cu 0% grasimi.

Comparat cu regimurile hipocalorice, acest regim, daca este bine urmat, este o adevarata masina de razboi, un buldozer in fata caruia toate rezistentele dispar. Este de departe cel mai performant si cel mai rapid dintre regimurile nepericuloase pe baza de alimente, care isi dovedeste intreaga eficienta in cazurile cele mai dificile, in special cel al femeii in premenopauza, subiect al retentiei de apa si al balonarilor sau cel al femeii la menopauza, aflata in perioada critica de introducere a tratamentului hormonal. De asemenea, este foarte eficient in cazul subiectilor recunoscuti ca rezistenti, intrucat au urmat si abandonat mult prea multe regimuri sau tratamente agresive.

Perioada de cursa lunga, regimul proteinelor alternative

Asa cum ii arata si numele, acest regim functioneaza prin alternarea intr-o maniera repetitiva a doua regimuri articulate unul cu celalalt, regimul proteinelor pure, apoi acelasi regim la care se adauga toate legumele crude sau gatite. Fiecare ciclu al acestei alternante functioneaza ca injectia- combustia unui motor in doi timpi, arzand cota de calorii.

Acest regim al Proteinelor Alternative si contragerea sa in Prot-Al au dat numele generic al acestei metode.

Alternanta regimurilor

Primul ca si al doilea dintre aceste regimuri ofera aceeasi libertate totala in ceea ce priveste cantitatile. Ambele ingaduie consumarea „dupa voie” a alimentelor permise, la orice ora din zi si in cantitatile si amestecurile care ii sunt pe plac fiecaruia, ceea ce ofera in acelasi timp un spatiu de deplina libertate si un mijloc eficient de a neutraliza foamea mancand, precum si de a compensa poftele calitative prin satisfactii cantitative.

In functie de numarul kilogramelor de pierdut, de numarul de regimuri urmate anterior, de varsta si de motivatia subiectului, ritmul de alternanta a acestor doua regimuri se va stabili in functie de norme precise care vor fi detaliate ulterior.
Aceasta faza de atac, ce incepe prin pierderi in greutate adesea impresionante trebuie sa fie condusa fara pauza pana la obtinerea greutatii dorite. Desi in parte dependent de experientele defectuoase din trecut, regimul proteinelor alternative ramane unul dintre cele care sufera de cel mai mic efect de „imunizare” indus de pierderile anterioare in greutate.

Palierul consolidarii greutatii obtinute: 10 zile pe kilogram pierdut

Dupa faza de cucerire, urmeaza faza pacificatoare a planului Protal, a carei misiune esentiala este de a redeschide alimentatia fata de un contingent de alimente necesare, evitand clasicul efect de recidiva care urmeaza pierderilor importante in greutate.

De-a lungul fazei de atac si din ce in ce mai evident pe masura ce durata regimului se prelungeste, organismul incearca sa opuna rezistenta. El reactioneaza fata de rapirea resurselor sale prin reducerea progresiva a energiei cheltuite si mai ales intensificand cat mai mult randamentul si asimilarea fiecarui aliment consumat.

Grasul victorios se gaseste astfel asezat pe un vulcan si avand un corp care nu asteapta decat momentul propice pentru a-si reface rezervele pierdute. O masa copioasa care inainte de inceperea regimului n-ar fi avut decat un mic efect, va fi plina de consecinte la final de regim. Din acest motiv, aceasta deschidere va fi catre alimente mai bogate si gratificante, dar a caror varietate si cantitate vor fi limitate pentru a ajunge fara riscuri la reinstaurarea calmului unui metabolism exacerbat de pierderea in greutate.

Prin urmare, vor fi introduse zilnic doua transe de paine, o portie de fructe si de branza pe zi, doua portii de legume amidonoase pe saptamana si mai ales doua mese de gala saptamanal. Rolul acestui prim palier de stabilizare este deci evitarea acelui salt inapoi exploziv, care este cauza cea mai frecventa si mai imediata a esecului regimurilor de slabit. Introducerea unor alimente importante precum painea, fructele, branza, anumite legume amidonoase si accesul la anumite mancaruri sau alimente mai putin necesare, dar incarcate de placeri, sunt de acum inainte indispensabile, dar necesita o ordine a introducerii si o baterie de indrumari suficient de precise si limitative, pentru a impiedica derapajul. Iata rolul acestui prim zid de protectie a greutatii pierdute. Durata sa, legata de numarul kilogramelor pierdute, se calculeaza foarte simplu: 10 zile pentru fiecare kilogram pierdut.

Stabilizarea ultima pe termen lung

Dupa pierderea in greutate si evitarea recidivei, realizata cu ajutorul unei retele sigure de indrumari si de constrangeri acceptate, grasul victorios si adesea euforic stie din instinct ca aceasta victorie este fragila si ca, fara niste cadre precise, se va lasa, mai devreme sau mai tarziu – dar mai degraba mai devreme, decat mai tarziu – prada vechilor sai demoni. Pe de alta parte, el stie si mai sigur ca niciodata nu va putea sa obtina echilibrul si masura alimentara pe care cea mai mare parte a nutritionistilor i-o recomanda pe buna dreptate ca garantie a mentinerii greutatii.

Protal, in aceasta a patra faza, propune o zi pe saptamana a regimului de atac initial, regimul proteinelor pure, cea mai eficienta si in acelasi timp cea mai constrangatoare dintre armele sale, in fiecare joi pentru tot restul vietii.

Oricat de paradoxal ar parea, un gras ajuns la greutatea dorita este capabil ca o zi pe saptamana sa faca un anumit efort, intrucat aceasta indrumare este una foarte precisa, bine delimitata in timp si, mai ales, aceasta masura punctuala si nenegociabila aduce imediat rezultate, permitand subiectului sa manance normal in cele sase zile ale saptamanii fara sa mai ia in greutate.

Planul Protal, rezumat

Regimul de atac: Protal-ul pur
Durata medie: cinci zile

Regimul de cursa lunga: proteinele alternative
Durata medie: o saptamana pe kilogram

Regimul de consolidare
Durata medie: zece zile pe kilogram pierdut

Regimul de stabilizare definitiva
O zi de Protal pur in fiecare joi, pe viata

Postat de Marius Diaconu proprietarul site-ului La Slabit