autor: Richard Corliss (articol aparut in revista TIME/2002)

Ne plac gratarul, fripturica aromata de la cuptor, carnaciorii serviti la iarba verde. Auzim insa multe opinii impotriva carnii. E mai sanatos sa devenim vegetarieni? Ar face asta planeta noastra mai sanatoasa? Sau e mai sanatos sa mancam nestingheriti carne? Si ce se intampla cu copiii nostri, de unde facem rost de proteinele pe care le ofera carnea?

CINCI MOTIVE PENTRU A CONSUMA PRODUSE DIN CARNE:

  1. au gust bun
  2. ne fac sa ne simtim bine
  3. este o traditie alimentara
  4. sprijina fermierii
  5. parintii nostri au facut-o

Scuzati, astea sunt cinci motive pentru a fuma. Este mai complicat in ceea ce priveste produsele din carne. Ele sunt produsele pe care cetatenii americani le consuma aproape in fiecare zi: la cina, la cantina, pe terasa, la gratar cu mustar, la o parada sau, de mii de ori pe an, cu un sos special, cu salata, branza, muraturi, ceapa intr-o chifla cu susan. Carnea de vita este, spun spoturile publicitare de la TV, mancarea „tipic americana” – simboluri servite fripte si pline de notiunea de mostenire nationala, precum barbatul din reclama Marlboro. In prezent insa, cirezile pe care le mana americanii par depasite de vremuri: pentru multi, carnea a devenit o obscenitate in bucatarie. Si asta nu doar din cauza aditivilor, care sunt asociati consumului de carne, desi o farfurie plina de hormoni, bacterii E-coli sau temuta boala a vacii nebune sunt destul pentru a taia pofta de mancare a oricui. Motivul principal este acela ca cetatenii americani, in principal cei tineri, au inceput sa practice ceva ce le sperie parintii: au inceput sa manance si legumele din farfurie. De asemenea, semintele si florile!

In jur de 10 milioane de americani se considera vegetarieni, conform unui sondaj al revistei TIME efectuat pe un esantion de 10 000 de adulti. Alti 20 de milioane au incercat la un moment dat in viata lor sa devina vegetarieni. Pentru a va convinge de mandria traditionala a cowboy-ului si de spiritul de aparare pe care il manifesta el, accesati site-ul lui Jody Brown, un vacar din Dakota de Sud, la ranchers.net si cititi sloganurile referitoare la produsele din carne:

Vegetarienii nu traiesc mai mult, ei doar arata mai batrani si Daca animalele nu trebuie mancate, atunci de ce sunt facute din carne? (Cineva ar putea pune aceeasi intrebare, referindu-se la oameni). Pentru Brown si generatia sa de mancatori de carne, care nu isi pun nicio intrebare, cina reprezinta ceva ce parintii pun pe masa si copiii baga in stomac. Despre copiii sai, el spune: „Vrem  ca ei sa manance cate putin din toate”. Astfel, se serveste carne in fiecare seara in casa lui Brown, fara obiectii din partea copiilor sai, Jeff-17 ani, Luke-13 ani si Hannah-11 ani. Cu toate acestea, Jody admite ca „daca un vegetarian ar avea o pana in fata casei mele, as iesi sa il ajut”.

Pentru fermierul care traieste din vanzarea de carne sau pentru vegetarianul a carui dieta ameninta cu falimentul pe toti cei ce sacrifica animale, nimic nu mai este simplu. A trecut vremea inocentei sau a naivitatii americane, cand tunsorile, strangerile de mana, numele de familie si  uniformele de scoala, fermele si  gradinile zoologice, cowboy-ii si  fermierii nu aveau aspect politic. Acum totul este subiect de aprinse dezbateri. Si niciun aspect al vietii noastre de zi cu zi nu este supus unor dezbateri mai aprinse decat este cel al consumului de produse din carne.

Pentru milioane de vegetarieni, carnea este pur si  simplu un cuvant compus din 5 litere. Carnea de vitel genereaza imaginea ingrozitoare a unei pruncucideri. Multi copii, crescuti sub influenta unor filme precum Babe sau Chicken Run, refuza sa consume carnea eroilor preferati si se intorc catre ceea ce aparatorii animalelor numesc dieta nonviolenta. Dietele vegetariene reprezinta rezolvarea bataliei interioare din noi, punandu-ne la dispozitie un complex alimentar conform cu facerea de bine: a fi vegetarian inseamna a fi mai uman. Renuntati la carne si salvati vieti!

Bineinteles ca una dintre vietile pe care le-am salva sau cel putin prelungi este cea personala. Si aceasta deoarece a fi vegetarian inseamna mai mult decat a nu manca anume lucruri: inseamna a manca in mod inteligent. Nu trebuie sa ai o conceptie anti-mancare pentru a gandi astfel. Asociatia Dieteticienilor Americani, un grup moderat, a concluzionat: „dietele vegetariene planificate cu atentie sunt adecvate din punct de vedere nutritional si ajuta in prevenirea si tratarea unor boli”.

Deci, ce ziceti? Ar trebui sa devenim cu totii vegetarieni? Nu numai adolescentii dar si copiii mici, adultii, atletii, toti? Ne va ajuta acest lucru sa traim vieti mai lungi si mai sanatoase? Este acesta un lucru bun pentru oameni de toate varstele si pentru cei ce lucreaza in domenii de activitate dintre cele mai variate? Putem gasi regimul vegetarian perfect si ne putem alinia la el? Si, daca putem, avem vointa sa o facem?

Exista tot atatea motive pentru a deveni vegetarieni, cate vaci cu ochi blanzi si cati copii inocenti sunt pe lume. Pentru mintile tinere si impresionabile, a fi vegetarian suna inteligent, etic si, cum spun aproape 25% din adolescentii chestionati de Teenage Research Unlimited, „cool”. La fel cred si studentii. Un studiu condus de profesorii de psihologie Richard Stein si Carol Nemeroff de la Universitatea de Stat din Arizona a relevat ca, desi fara dovezi certe, cei ce consuma numai salate au fost caracterizati ca avand standarde morale mai ridicate si ca fiind mai virtuosi decat cei ce consuma carne. „Acum un secol, un regim bogat in produse din carne era considerat avantajos pentru sanatate”, sustine Paul Rozin de la Universitatea din Pennsylvania. „Copiii din ziua de azi sunt prima generatie care traieste intr-o cultura in care a fi vegetarian este la ordinea zilei, unde acest lucru este promovat in mod public, avand ca motivatii sanatatea si protejarea mediului inconjurator”. Iar copiii, dupa cum afirma parintii, sunt cei ce genereaza dezvoltarea economiei de piata. Acest lucru explica in parte cresterea vanzarilor de burgeri vegetarieni din soia, grau, orez, ciuperci, ceapa in supermarket-uri si in retelele de restaurante fast-food.

Pierde in greutate natural si frumos cu XShape!

  • Persoanelor care caută un ajutor natural pentru a urma un regim alimentar de reducere a greutăţii corporale, în completarea unui stil de viaţă activ şi sănătos și a unei alimentaţii adecvate.
  • Celor care vor să-şi stimuleze metabolismul.
  • În schimbarea stilului de viaţă şi pentru a facilita această schimbare.

Copiii, care devin vegetarieni intr-un ritm mult mai alert decat adultii, sunt probabil cei isi educa parintii. Vanzarile de alimente pentru vegetarieni s-au dublat. Restaurante de rang inalt adauga in meniurile lor preparate fara carne. Tot mai la moda, apar restaurante cu „mancare vie” sau cruda, cum ar fi Roxanne’s in Larkspur, California, unde nu se servesc produse din carne, peste, pui sau lapte si unde nimic nu este gatit la temperaturi mai mari de 118°F. „A manca in restaurantul meu, spune Roxanne Klein, este ca si cum ai merge intr-o tara noua, pe care nu ai vizitat-o pana atunci”.

A fi vegetarian implica un sens mai larg. Vegetarienii se impart in mai multe categorii, de la cei care consuma germeni, muguri, mladite, pana la asa-numitii pesco-pollo-vegetarieni. Cei mai cunoscuti sunt vegetarienii stricti, numiti vegani. Acestia refuza sa consume, sa foloseasca sau sa poarte orice produs provenind de la animale. Ei nu mananca nici miere, pentru ca recoltarea acesteia presupune oprimarea albinelor. Vedeta TV preferata cu optiuni vegetariene, personajul de desene animate Lisa Simpson (8 ani), s-a indragostit la un moment dat de un tip care se descria ca fiind un vegetarian de nivelul cinci: „nu mananc nimic din ce are umbra”.  Printre vegetarienii celebri se numara starul rock Moby si membrul Congresului American din statul Ohio, Dennis Kucinich. Acestia jura ca nu mananca produse din carne la micul dejun si insista ca se simt mult mai bine cand isi incep ziua cu orez brun si tarate.

Pentru cei convinsi cu adevarat – adica cei ce se abtin de la a consuma produse din carne, asa cum se abtine un membru al organizatiei Alcoolicii Anonimi de la bautura – un semivegetarian nu este un vegetarian adevarat. Pentru ei, o denumire precum aceea de pesco-pollo-vegetarian (adica vegetarienii care consuma carne de peste si de pui) este un oximoron, cum ar fi „semivirgin”.  Vegetarian Times, biblia acestui grup, defineste dogma: „Pentru multe persoane care incearca sa devina vegetariene, puiul si pestele pot constitui mancaruri de tranzitie, dar ele nu sunt mancaruri vegetariene. Cuvantul vegetarian defineste o persoana care nu mananca niciun produs din carne, fie el peste sau pui”. Clar? Nu, pentru multi dintre americani nu este clar. Intr-un sondaj efectuat pe un esantion de 11 000 de indivizi, 37% dintre cei care au raspuns  „Da, sunt vegetarian” au spus de asemenea ca au mancat carne rosie cu 24 de ore inainte iar 60% mancasera carne, pui sau fructe de mare. Cei intervievati au crezut probabil ca un vegetarian este o persoana care, din cand in cand, mananca legume ca garnitura langa o friptura. Daca mai mult de o treime din acest esantion nu cunosc definitia larga a cuvantului vegetarian, ne intrebam cum pot ei sa inteleaga ceva mult mai greu: grija perpetua si alimentarea cu atentie a corpului, indiferent de preferinte.

Stim ca fructele, legumele, semintele, nucile sunt sanatoase. Numeroase studii arata ca a consuma aceste alimente preponderent inseamna a reduce riscul aparitiei unor maladii cronice (inclusiv boli ale arterelor, obezitate, diabet sau diferite tipuri de cancer) si este un factor favorizant al longevitatii in lumea industrializata. Cunoastem faptul ca, in medie, noi consumam prea putine fructe si legume si prea multe grasimi saturate, dintre care produsele din carne si lapte ocupa primele locuri. Stim, de asemenea, ca in lumea reala, adevaratele regimuri – vegetarian si nonvegetarian – dupa modul in care sunt respectate, merg de la cei ce le urmeaza cu sfintenie, pana la gurmanzi si lacomi. Exista consumatori de produse din carne care mananca mai multe legume decat vegetarienii si, de asemenea, exista vegetarieni care mananca mai multe grasimi decat primii mentionati.

Congresul International de Nutritie Vegetariana, un eveniment de importanta majora in domeniu, s-a tinut recent la Universitatea Loma Linda (California). Rapoartele de cercetare prezentate au avut rezultate incurajatoare: o dieta predominant vegetariana are efecte benefice asupra rinichilor si sistemului nervos in cazul bolnavilor de diabet si, de asemenea poate rezulta si intr-o pierdere de greutate. S-a mai aratat ca consumul de fructe si legume poate incetini si chiar inversa procesul de imbatranire a creierului precum si al functiilor cognitive si motorii, cel putin la animalele testate.

A reiesit, de asemenea, ca persoanele in varsta care consuma produse vegetariene au in corp un procent mai bun de grasimi.

Este oare posibil ca dietele vegetariene sa influenteze negativ sanatatea unui individ? Aceasta este o problema complexa. Exista un regat absolut fantastic de plante in jurul nostru. E deci imposibil ca el sa nu ne creeze posibilitatea de a ne hrani complet. Dar oamenii de rand nu sunt experti in probleme de nutritie. In timp ce unii vegetarieni inteleg sa isi urmareasca nivelul riboflavinei si pe acela al vitaminelor D si B12, multi dintre ei nu au nici cea mai vaga idee despre cum pot sa faca acest lucru. Sunt prezentate tot timpul dezbateri pe tema eficacitatii dietelor vegetariene. In anul 1998, expertul in probleme de ingrijire a copiilor dr. Benjamin Spock, care tarziu in cursul vietii sale a devenit vegetarian, a generat controverse sustinand ca ar fi bine ca dupa varsta de doi ani, copiii sa fie crescuti cu un regim vegetarian, excluzandu-se din dieta lor chiar si  laptele si ouale. Asociatia Dieteticienilor Americani sustine ca este posibila cresterea copiilor in regim vegetarian cu precautii luate in cazul sugarilor in primul an de viata. Alti cercetatori trag un semnal de alarma in ceea ce priveste faptul ca sugarii ai caror parinti sunt vegetarieni stricti au nivelul de vitamina B12 si Omega-3 scazut, aceste substante fiind importante pentru dezvoltarea vederii si crestere.

Exista intotdeauna posibilitatea ca teoria dietei vegetariene sa fie gresit aplicata. Un cuplu din Queens, NY a fost condamnat anul trecut pentru infometarea copilului lor care a decedat din cauza unui regim strict de sucuri, nuci, ceai de plante, fasole, seminte si ulei de cod. La 16 luni, fetita cantarea abia 10 livre (cam 5 kg), mai putin de jumatate din greutatea normala pe care ar fi trebuit sa o aiba la aceasta varsta. Apararea si-a construit cazul pe premisa ca „ei au modul lor de viata, sunt vegetarieni”. Cuplul a refuzat sa cada la o invoiala si isi asteapta acum sentinta in inchisoare.

Multi copii decid pe cont propriu sa devina vegetarieni si isi declara aceasta preferinta de la varste fragede. De cele mai multe ori, acesta este primul lor act rebel in cadrul familiei. Dar un copil mic se afla intr-un dezavantaj clar atunci cand este fortat sa consume un anumit tip de alimente, din moment ce nu poate nici prepara, nici cumpara hrana si nu poate citi eticheta alimentelor. Pentru el, parintele e cel care il hraneste. Alicia Hurtado din Oak Park, Illinois a fost vegetariana jumatate din viata ei (are acum 8 ani) si mama ei, Cheryle urmeaza in mare parte regimul adoptat de fiica sa. Cu toate acestea, Cheryle introduce in regimul fetitei din cand in cand o supa de pui, din care face sos pentru paste. „Norocul meu se va termina atunci cand va fi in stare sa citeasca etichetele”, spune Cheryle. Cand devin adolescenti, copiii ignora etichetele produselor. Cercetarile au aratat ca cei mai multi adolescenti americani au deficiente de calciu. Pentru vegetarienii stricti e foarte greu sa obtina procentul optim de calciu fara o planificare a ceea ce mananca. Adolescentii vegetarieni stricti, care nu mananca corect, pot avea deficite de fier, calciu, anumite vitamine, seleniu si iod.

De 4 ani, Christina Economos conduce studiul de sanatate a tinerilor adulti de la Universitatea Tufts, un studiu care urmareste stilurile de viata ale studentilor. Ea a descoperit ca, in general, „copiii care au fost influentati de familie in respectarea unor regimuri sanatoase pastreaza acest respect si mananca sanatos, adopta regimuri vegetariene sau sarace in grasimi. Dar exista un grup de studenti care decid sa devina vegetarieni trecand la fapte in mod incorect. Acestia nu stiu sa se descurce in lumea vegetarienilor. Ei mananca multa paine, branza si produse de patiserie si, de asemenea, multa maioneza la salata. In acest fel, cantitatea de grasimi saturate pe care acestia o acumuleaza nu este mai scazuta decat a acelora care consuma carne rosie si sunt mai predispusi la a acumula cantitati inadecvate de vitamina B12 si proteine. Ei cred ca sunt mai sanatosi pentru ca sunt oarecum vegetarieni dar, de fapt, modul lor de hranire e departe de cel optim”.

Asociatia Dieteticienilor Americani a descoperit ca regimurile vegetariene sunt mai comune printre adolescentii cu probleme de nutritie dar ca date recente indica faptul ca o dieta vegetariana nu conduce in mod automat la tulburari nutritionale. Se poate argumenta ca multi dintre tinerii americani au deja astfel de probleme – preparatele tip fast-food, bauturile racoritoare, dulciurile sunt generatoare ale obezitatii si tulburarilor cardiace. De ce s-ar presupune ca tinerii vor renunta la obiceiurile lor nesanatoase doar pentru ca devin vegetarieni? Cu toate acestea, sustine Simon Chaitowitz, membru al grupului de pro-vegetarieni si aparatori ai drepturilor animalelor numit Comitetul Medicilor Responsabili, copiii sunt mai castigati daca mananca hrana vegetariana ce poate fi considerata nesanatoasa, decat daca mananca produse de acest tip din carne.

Dupa dr. Joan Sabate, presedinta Conferintei pe probleme de nutritie de la Loma Linda, exista preocupari in ceea ce priveste regimurile vegetariene adoptate de mamele care alapteaza. Cand o persoana se afla in ceea ce ea numeste „o stare de solicitare metabolica ridicata”, orice dieta care reduce cantitatea de mancare ingreuneaza atingerea standardelor de nutritie. Dar, pentru adultul sedentar de conditie medie din societatea occidentala, dieta vegetariana indeplineste toate nevoile nutritionale si previne diversele afectiuni mai bine decat dieta carnivora.

Asemenea copiilor si femeilor care alapteaza, atletii sunt un alt grup de persoane care trebuie sa manance inteligent. Succesul lor depinde de energie, de rezistenta la efort, de masa musculara, factori care solicita substante nutritive care se gasesc cel mai des in produse din carne. Din acest motiv, putini sportivi de performanta sunt vegetarieni. „Dar, pe langa aceasta motivatie, sustine nutritionista Suzanne Girard Eberle, autoarea cartii Nutritia in sporturi solicitante, multi atleti nu au nici cea mai vaga idee despre modul in care functioneaza corpul lor. Acesta este motivul pentru care dietele grase si suplimentele alimentare li se par asa de atractive”. Eberle observa faptul ca o dieta vegetariana urmata in mod corespunzator este bogata in fibre si contine grasimi putine. „Dar unde sunt caloriile? se intreaba ea. Atletii de performanta de nivel mondial au nevoie de peste 5000 de calorii zilnic. In decursul unei competitii, se pot consuma cu usurinta 10 000. Iti trebuie multa mancare pe baza de plante pentru a obtine aceasta cantitate de calorii. E greu sa fii si atlet si vegetarian intr-un mod care sa nu fie daunator”, e de parere doamna Eberle.

Nici pentru americanul de rand nu e usor. De la adultii de varste mijlocii, pana la cei cu varste inaintate, pot aparea deficiente in urma unei diete vegetariene (la fel cum pot aparea si pe parcursul unei diete ce include carne). Sunt la ordinea zilei deficientele de vitamina D si B12 si de iod. Persoanele in varsta tind sa compenseze aceste deficiente prin suplimente dar si acestea prezinta riscuri. Cercetatorii au descoperit cazuri de vegetarieni batrani, care aveau un nivel foarte ridicat, chiar toxic, de iod in corp, pentru ca luasera o doza prea mare de suplimente.

Producatorii de carne recunosc faptul ca dietele vegetariene pot fi sanatoase. Ei raspund si cererii de produse din carne mai slabe. Comisia Nationala a Carnii de Porc sustine ca, fata de acum 20 de ani, carnea de porc contine in medie cu 31% mai putine grasimi, cu 14%  mai putine calorii si cu 10% mai putin colesterol. Ei mentioneaza de asemenea nevoia de vitamina B12. Kurt Graetzer, presedintele Programului de instruire in procesarea laptelui, subliniaza scaderea consumului de produse lactate nu numai in randul vegetarienilor stricti, ci si in randul copiilor, care ar bea mai degraba Snapple si Fruitopia si declara ca „practic, suntem in situatia de a creste copii care vor suferi cu siguranta de osteoporoza”.

Michael Jacobson, director al Centrului de Stiinte de Interes Public din Washington, considera multe dintre argumentele producatorilor de carne si lactate ca disperate, adevarate povesti, menite sa sperie populatia. „Se mascheaza de fapt interesele egoiste ale acestei industrii, sustine el, atunci cand se subliniaza deficientele de vitamina B12 (care se gaseste din belsug in drojdia de bere, cereale sau soia), in timp ce mii de oameni mor prematur din cauza cantitatii prea mari de grasimi saturate pe care le acumuleaza din carne sau produsele lactate”. Intr-adevar, dupa declaratiile lui David Pimentel, ecologist la Universitatea Cornell, americanul de conditie medie consuma 112 g de proteine pe zi, adica o cantitate dubla fata de cea recomandata de Academia Nationala de Stiinte. „Acest lucru are implicatii in aparitia cancerului si pune presiune asupra sistemului urinar. Impreuna cu proteina din carne corpul primeste si o cantitate foarte mare de grasimi, ceea ce creste riscul afectiunilor  cardiovasculare”, sustine Pimentel. El argumenteaza ca dietele vegetariene sunt mult mai benefice pentru mediu decat dietele care contin produse din carne. „Hrana animalelor americane (semintele, cerealele) ar putea hrani 800 de milioane de oameni si, daca ar fi exportata, ar aduce in vistieria SUA 80 de miliarde de dolari anual. Animalele hranite cu seminte consuma 100 000 de litri de apa pentru fiecare kg de carne pe care il produc, in comparatie cu 2000 de litri, cat sunt necesari boabelor de soia sa ajunga la maturitate. Producerea de proteina animala solicita de asemenea o cantitate foarte mare de combustibil, de 8 ori mai mult decat cel pentru producerea de proteina vegetala. Altfel spus, o dieta carnivora medie implica un consum echivalent cu un galon de benzina pe zi, dublul cantitatii necesare producerii unei diete vegetariene. Populatia de vite, pasari, porci etc. din SUA consuma de 5 ori mai multa hrana decat populatia tarii.  Iar acestea sunt in numar de 7 miliarde, adica 25 de animale pe cap de om!”, spune Pimentel.

In spiritul corectitudinii, pentru crescatorul de vite Jody Brown si specia sa pe cale de disparitie, prezentam mai jos doua argumente in favoarea consumului de carne:

  1. Un prim argument adus e acela ca el ne-a dezvoltat ca specie. „N-am fi evoluat niciodata daca n-am fi consumat carne – sustine Katharine Milton, antropolog la Universitatea Berkeley, California. Primatele vegetariene (gorilele si urangutanii) sunt mult mai putin sociabile decat cimpanzeii carnivori, motivul fiind faptul ca hranitul le ia mult mai mult timp. Umanoizii au facut un indraznet salt inainte: acum 2,5 milioane de ani, ei sfaramau oasele animalelor pentru a manca maduva. Consumau tesutul muscular bogat in proteine, ficatul animalului, creierul, toate bogate in substante nutritive. Si mai important, umanoizii stiau motivul pentru care mancau aceste alimente: rezolvarea problemelor alimentare, folosind mintea. Umanoizii au evoluat datorita consumului ridicat de carne si si-au dezvoltat inteligenta consumand glucoza pe care o gaseau in fructe, radacini si tulpini. Acest regim de carne si glucoza a dat omului primitiv energie sa munceasca sau, mai degraba, energie pentru a convietui in societate, pentru a canta, pentru a dezvolta cultura, arta, razboiul. Si, in final, acum aproape 10.000 de ani, au avut energia de a dezvolta agricultura si comertul, sistem folosit in prezent de cei ce doresc sa devina vegetarieni”.
  2. Cel de-al doilea argument in favoarea consumului de carne este, tineti-va bine, o problema etica, de drepturi ale animalelor. Argumentul cel mai des folosit de vegetarieni, enuntat de Tom Regan, fondator al miscarii pentru drepturile animalelor, este acela ca, pentru consum sunt omorati porcusorul Babe si Ginger, personajul din Chicken Run. „Dar ce facem cu Bugs Bunny si Mickey Mouse?”,  intreaba Steven Davis, profesor in stiinte veterinare la Universitatea de Stat din Oregon, indicand procentul de animale ucise in mod indirect, pe timpul recoltarilor si al producerii de legume. Un studiu arata ca simpla mutare a unei plantatii ar duce la reducerea cu 50% a populatiei de iepuri. Procentul creste cu fiecare trecere a tractorului, cu fiecare semanare si recoltare. Iepurii, soarecii de camp si fazanii reprezinta victimele colaterale ale industriei vegetariene, sustine Davis.

Prin contrast, animalele care se hranesc cu iarba, cum ar fi vitele, produc alimente si nu este astfel necesara intrarea pe camp cu tractoarele sau alte echipamente. Aplicand teoria lui Regan privind minimul de daune produse, Davis propune obtinerea intregii productii de carne si lactate de la animalele care se hranesc cu iarba, care pasc, si anume, vitele si mieii, inlocuind astfel carnea de porc sau de pui. In concordanta cu aceste calcule, s-ar inregistra o scadere a mortalitatii animale cu 300 milioane de capete anual (numarand si animalele de casa si pe cele de pe camp), o scadere mai pronuntata decat in urma regimurilor vegetariene stricte. Intrebat ce crede despre argumentele lui Davis, Regan sustine ca exista o diferenta: „Intrebarea reala este daca dorim sau nu sa sprijinim procese de productie care au ca unic scop uciderea animalelor. Adica ocupatia producatorilor de carne. Vegetarienii etici nu fac acest lucru”.

 Morala: Nu exista masa gratuita, nici chiar pentru vegetarieni. In acest moment, omul este pozitionat in varful ciclului alimentar si trebuie sa aleaga sa se hraneasca cu fiintele pozitionate sub el. „Poate sa ia ceva timp, spune actrita vegetariana Mary Tyler Moore, dar va veni probabil vremea cand ne vom uita in urma si vom spune: Doamne, va vine sa credeti ca la inceputul secolului XXI oamenii inca se mai hraneau cu animale? Pentru multi, carnea are inca un gust bun, dar, este posibil ca in viitor, tofu sa devina mancare tipic americana”.

Postat de Marius Diaconu proprietarul site-ului La Slabit